Preşedintele american l-a lăudat, joi, pe premierul irakian, Nuri al-Maliki, catalogîndu-l drept un "lider puternic" în urma discuţiilor ce s-au referit şi la intensificarea programului de antrenare a forţelor irakiene de securitate. George W. Bush a precizat în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută la Amman, că premierul l-a informat că orice divizare a Irakului nu va face decît să crească nivelul violenţelor. Discuţiile dintre cei doi lideri au fost amînate cu o zi din motive diplomatice, după ce miercuri fiecare se întîlnise cu regele iordanian Abdullah al II-lea.

Întrevederea programată şi aşa în pripă a avut loc concomitent cu o serie de revelaţii în presă privind concluziile raportului redactat de Grupul de Studiu pentru Irak, o comisie independentă bipartidă ce trebuie să evalueze politica Statelor Unite în Irak. Raportul va fi prezentat pe data de 6 decembrie preşedintelui Bush, Congresului şi poporului american. Liderul de la Casa Albă este supus unor presiuni puternice pentru a modifica radical strategia din Irak şi tot mai mulţi politicieni de la Washington speră că raportul comisiei va oferi un impuls pentru schimbare. Sursa, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a făcut o serie de dezvăluiri cu privire la recomandările pe care le va face grupul, format din zece membri, condus de fostul secretar de Stat american James Baker şi fostul congresmen Lee Hamilton.

Comisia independentă ar fi convenit asupra unui raport care va cere retragerea treptată a trupelor combatante americane din Irak, dar nu şi stabilirea unui program ferm pentru retragere. Recomandarea va reprezenta un compromis între apelurile unora dintre democraţi pentru stabilirea unui program de retragere a forţelor din Irak şi insistenţa Casei Albe ca trupele să rămînă în această ţară pînă la finalizarea misiunii de stabilizare. Raportul nu precizează nici dacă militarii din cele 15 brigăzi combatante ar trebui repatriaţi sau retraşi la baze din Irak sau din ţările vecine. În urma retragerii celor 15 brigăzi, ce reprezintă cea mai mare parte a forţelor combatante americane din Irak, în această ţară ar mai rămîne peste 70.000 de instructori, experţi în logistică şi membri ai unei forţe de reacţie rapidă. Comisia ar fi decis deci să recomande o tranziţie a forţelor militare americane de la rolul de luptă către cel de sprijin, în următorul an

Conferinţă internaţională pe tema Irakului

O mare parte a raportului se concentreză asupra recomadării unei iniţiative diplomatice mai agresive în Orientul Mijlociu, care să includă şi contacte directe cu Iranul şi Siria. Aceste contacte ar trebui să înceapă cu o conferinţă regională asupra Irakului sau a unor probleme mai ample din Orientul Mijlociu, cum ar fi conflictul israeliano-palestinian. Administraţia Bush, care acuză Iranul şi Siria că alimentează insurgenţa din Irak, a fost reticentă în ceea ce priveşte începerea de discuţii cu cele două guverne.

Recomandările comisiei coprezidate de fostul secretar de Stat James Baker, prieten apropiat al familiei Bush şi fostul congresmen democrat Lee Hamilton vor fi mai dificil de combătut de către Casa Albă decît dacă grupul ar fi fost divizat. Succesorul lui Donald Rumsfeld la conducerea Departamentului Apărării ar accepta deschiderea unei conferinţe internaţionale pe tema Irakului, cu Siria şi Iranul. În răspunsul său la un chestionar al Comisiei pentru forţele armate din Senat, Robert Gates se declară de acord cu deschiderea unui dialog cu autorităţile de la Damasc şi Teheran, evitat pînă în prezent de administraţia Bush. Robert Gates va fi audiat pe data de 5 decembrie de Comisia pentru forţele armate, pentru confirmarea nominalizării sale, pe care Senatul ar puteasă o aprobe definitiv luna viitoare.

Orice schimbări preconizate de majoritatea democrată s-ar putea însă lovi de opoziţia tacită a membrilor Statului Major Interarme al armatei americane, care se opun retragerii imediate a trupelor din Irak şi nici nu doresc stabilirea unui calendar de evacuare. Din Statul Major Interarme fac parte comandantul Peter Pace, adjunctul său, precum şi şefii celor patru corpuri de armată - Forţele Aeriene, Forţele Terestre, Marina şi Forţele Navale. Această opoziţie se vede şi în decizia armatei americane de a deplasa spre Bagdad mai multe sute de militari, desfăşuraţi în prezent în alte provincii din Irak, pentru a consolida securitatea în capitala irakiană, ceea ce ar presupune între două şi trei batalioane, respectiv 1.600 - 2.400 de militari.