În România, sistemul de îngrijiri la domiciliu constituie o mare problemă. Puţinele firme care se ocupă de îngrijirea bolnavilor acasă sunt aspru criticate, fie pentru că au serviciile scumpe, fie pentru că personalul angajat nu acordă atenţie prea mare bolnavilor, fie nu sunt de încredere... Acestea sunt doar câteva dintre motivaţiile familiilor unor bolnavi care refuză să-i ia acasă pe cei dragi din spitale. Pe de altă parte, firmele de îngrijiri la domiciliu au serviciile medicale limitate, atât ca număr, cât şi complexitate. Aşa se face că multe dintre unităţile sanitare, unele chiar cu regim de urgenţă, îşi transformă unele sectoare în mici centre sociale. Sunt paturi ocupate total nejustificat. „Nu există o legislaţie prin care să putem obliga familiile celor care stau cu lunile de zile în spitale, chiar dacă nu mai necesită îngrijiri medicale de specialitate, să-i ia acasă (pe pacienţi). Refuză să-şi ia bolnavii, chiar dacă mediul de acasă îi ajută mult mai mult să se refacă decât cel din spital, unde sunt infecţii intraspitaliceşti, inevitabil, unde mediul nu este atât de primitor. Este evident, este spital de urgenţă”, a declarat managerul celui mai mare spital din judeţ - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, dr. Dan Căpăţână. El a dat exemplul Germaniei, unde niciun pacient nu stă mai mult de 30 de zile în spitale: „Îl ia cu Salvarea şi-l lasă în faţa porţii”. Problema este că aceşti bolnavi stau pe banii statului, pe banii contribuabililor la fondul unic al asigurărilor de sănătate, în condiţiile în care vorbim de ani buni de o subfinanţare a sistemului sanitar. Bolnavii care au într-adevăr nevoie de ceea ce presupune activitatea de spital sunt puşi să-şi cumpere medicamente, materiale sanitare. Este nedrept pentru ei. SCJU are câteva asemenea situaţii. Managerul dr. Căpăţână a prezentat cazul unui tânăr care este internat pe Secţia Terapie Intensivă de aproape un an. Cazul a fost mediatizat: a plonjat în mare, s-a lovit cu capul de un stabilopod şi a rămas paralizat. De atunci, a început coşmarul. Putem vorbi chiar de un record în ceea ce priveşte numărul zilelor de spitalizare. „De când sunt eu manager, nu am întâlnit un bolnav care să stea atât timp internat. Am înţeles că i s-a explicat familiei că poate fi luat acasă, că şi acasă poate fi îngrijit fără probleme, însă refuză, ceea ce nu este normal. Medicii le-au explicat foarte clar despre ce este vorba. Schumacher, de exemplu, care este în comă, stă într-o unitate de recuperare. Noi nu avem aşa ceva, suntem un spital de urgenţă. Tratăm urgenţe, intervenim în cazuri critice, de viaţă şi moarte”, a declarat managerul. Un alt exemplu este cel al unui bărbat de 52 de ani care este într-o stare neuro-vegetativă de peste opt luni. „A fost mutat de pe secţia neurologie, care nu arată prea bine, în ORL, pentru că sunt alte condiţii. Şi în acest caz familiei i s-a explicat că poate merge acasă. A refuzat”, a declarat managerul. Dr. Căpăţână reclamă hiba legislativă, care nu face altceva decât să producă o mare gaură în bugetul spitalului, mai ales că SCJU Constanţa este nedreptăţit atunci când vine vorba de decontul serviciilor medicale prestate. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Constanţa a decontat unităţii sanitare serviciile medicale prestate doar unui număr de 40.000 de bolnavi, când, de fapt, SCJU a tratat 60.000 de bolnavi, în medie, într-un an, a subliniat managerul. De altfel, toate spitalele din România depăşesc valoarea de contract. Precizăm că Ministerul Sănătăţii are în plan dezvoltarea sistemului de îngrijiri la domiciliu.

Extinderea listei serviciilor medicale prestate

La întâlnirea de ieri de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) au discutat şi despre problema îngrijirilor medicale la domiciliu, a îngrijirilor paliative. Preşedintele ANPP, Vasile Barbu, a declarat, pentru cotidianul „Telegraf”, că, printre altele, „s-au cerut extinderea listei serviciilor medicale prestate de către firmele de îngrijiri la domiciliu, dar şi permiterea efectuării unor proceduri mai complexe”. Vasile Barbu a declarat că nici medicii nu-şi pot permite, în unele situaţii, să externeze bolnavul, ştiind că, la domiciliu, familia nu are condiţiile de îngrijire.