Atunci când vine vorba de nivelul de trai al majorităţii populaţiei, România nu se poate compara, nici în cele mai frumoase şi nerealiste vise, cu restul statelor din UE, unde, chiar şi după reducerile cauzate de criza economică, salariile sunt tot de cel puţin două ori mai mari decât erau ale românilor înainte de criză. Cu toate astea, atunci când a venit vorba de aplicarea măsurilor de austeritate în România, fosta guvernare s-a îndreptat cu precădere tot către populaţia de rând, care oricum făcea sacrificii mari pentru a-şi duce traiul (decent pentru noi, mizer pentru vest-europeni). Românii obişnuiţi au avut de suferit de pe urma tăierilor salariale şi au trebuit să susţină, prin taxele şi impozitele plătite la stat, bugetul. Asta în timp ce directorii marilor companii de stat şi protejaţii lor aveau, în continuare, salarii „nesimţite” şi în timp ce miniştrii portocalii cheltuiau banii publici după cum aveau chef şi îşi angajau consilieri cu nemiluita. La fel de grav ca risipa banului public este şi dezinteresul manifestat de guvernanţii portocalii vizavi de realizarea unei strategii de redresare a economiei Româneşti pe termen lung, strategie care ar fi făcut ca eforturile a milioane de români să aibă sens. Una din măsurile „fără cap” gândite de Guvernul Boc a fost modificarea Codului Muncii - capitolul privind zilierii. În loc să scoată la lumină muncitorii cu ziua angajaţi la negru, cum se lăuda fostul premier Emil Boc, introducerea registrului zilierilor şi a acestei noi forme de contractare a forţei de muncă a privat bugetul de stat de contribuţii importante, iar munca la negru tot nu a fost stopată.

FĂRĂ CONTRIBUŢII LA SĂNĂTATE Înaintea apariţiei registrului de zilieri, potrivit vechii legislaţii, muncitorii angajaţi în agricultură, construcţii, pomicultură şi viticultură, silvicultură etc., pentru muncile sezoniere, beneficiau de contracte de muncă încheiate pe perioade determinate, de câteva luni, cât avea nevoie angajatorul. În acest fel, sezonistul avea vechime în muncă şi avea şi contribuţiile sociale plătite, putând beneficia de pensie, şomaj, sau asigurarea de sănătate. După ce Emil Boc a făcut pe dracu în patru să modifice vechiul Cod al Muncii, sezoniştii (cu excepţia celor din Turism), s-au trezit transformaţi în zilieri, angajatorii preferând mai mult această formă de contractare a forţei de muncă. Au şi motive! Printre dezavantajele pe care le presupune acest statut se numără şi faptul că zilele muncite nu mai sunt recunoscute drept vechime în muncă, iar angajatorul nu mai plăteşte contribuţii sociale. În plus, dacă vrea, beneficiarul forţei de muncă (patronul) poate să-i spună zilierului că nu mai e nevoie de el a doua zi, fără să fie nevoie de preaviz (normal, doar este angajat doar pentru ziua respectivă). Prin urmare, dacă vrea să fie chemat la muncă pe toată perioada muncilor de sezon, zilierul trebuie să facă tot posibilul pentru a intra în graţiile patronului. Pentru munca depusă, el îşi primeşte salariul la sfârşitul zilei. Pentru a apăra, cât de cât, drepturile muncitorului cu ziua, legiuitorul a stabilit ca valoarea salariului să nu fie mai mică de 2 lei pe oră şi mai mare de zece lei pe oră (adică între 16 lei şi 80 de lei pentru opt ore de muncă). Din aceşti bani, zilierul trebuie să-şi plătească singur contribuţiile, în condiţiile în care locul lui de muncă nu este sigur şi există posibilitatea ca el să-şi găsească de muncă doar pentru o zi.

MAI MULŢI ZILIERI În aceste condiţii, nu este de mirare că tot mai mulţi angajatori preferă să angajeze zilieri. Astfel, potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa, la nivelul judeţului nostru, de la începutul anului şi până în prezent au fost angajate ca zilier 11.182 de persoane. Cele mai multe au fost angajate în agricultură (aproape 50%), în pomicultură şi viticultură (aproape 30%) şi în sectorul întreţinere şi curăţenie (10-15%). Numărul total de zilieri din acest an este aproape triplu faţă de cel înregistrat anul trecut, când au fost angajate aproape 4.500 de persoane. „Prevederile privind zilierii au intrat în vigoare începând cu luna mai a anului trecut, când muncile agricole de primăvară se terminaseră deja. Aceasta este una din explicaţiile pentru faptul că numărul zilierilor în acest an este mai mare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ITM, Florentina Vişan.