Expresiile faciale pe care oamenii le fac pentru a-şi arăta sau pentru a-şi ascunde emoţiile resimţite sînt controlate de creier, nu învăţate de-a lungul vieţii, potrivit unui studiu american, publicat în ”Journal of Personality and Social Psychology”. Sportivii nevăzători şi sportivii cu o vedere normală au aceleaşi expresii faciale atunci cînd pierd sau cîştigă, au explicat cercetătorii americani, care susţin faptul că expresia facială nu se învaţă de-a lungul vieţii privind la cei din jur şi care consideră că acestea reprezintă o reminiscenţă a procesului de evoluţie a oamenilor de-a lungul istoriei.

Teoria potrivit căreia expresia facială este determinată genetic nu este o idee nouă, fiind sugerată de oamenii de ştiinţă încă din 1960. Studiul, desfăşurat în cadrul San Francisco State University, a oferit o dovadă puternică în sprijinul acestei teorii. Profesorul David Matsumoto şi echipa lui au comparat 4.800 de fotografii care imortalizau expresiile feţelor unor campioni de judo - nevăzători şi văzători - în timpul ceremoniilor de decernare a medaliilor de la Jocurile Olimpice şi a Jocurilor Paralimpice din 2004. Cercetătorii au analizat cu mare atenţie feţele cîştigătorilor medaliilor de aur şi a celor de argint. Cîştigătorii arătau o bucurie autentică în urma victoriei repurtate, dar ceilalţi laureaţi de pe podium prezentau ”zîmbete sociale”, zîmbete care implică doar mişcarea gurii, care indică faptul că sînt mai degrabă artificiale şi nu spontane. Cercetătorii americani au ajuns astfel la concluzia că atleţii obişnuiţi şi cei nevăzători îşi controlează expresia feţei exact în acelaşi fel.

Oamenii, care au învăţat să nu îşi exprime emoţiile negative prin strigăte, muşcături sau insulte verbale, şi-au dezvoltat astfel un sistem care închide automat gura, pentru a preveni aceste emoţii negative. Bridget Waller de la Universitatea Portsmouth a explicat că primatele folosesc adeseori sistemul ”arătatului dinţilor în întregime”, ca un semnal care le indică celorlalte primate lipsa intenţiei unui atac, precizînd că este posibil ca oamenii să fi moştenit, genetic, un sistem similar.