Preşedintele SUA, Barack Obama, i-a aminitit sâmbătă pe eroii căzuţi în luptă, în alocuţiunea sa săptămânală dedicată cu această ocazie Zilei Comemorării, marcată luni, 27 mai. Preşedintele Obama şi-a exprimat dorinţa de a-i putea aminti unul câte unul pe toţi cei care şi-au dat viaţa pentru SUA, numindu-i eroi pe cei care au apărat idealurile de libertate şi dreptate şi care au făcut din ţara lor un far de speranţă în lume. Liderul de la Casa Albă s-a adresat naţiunii după ce săptămâna aceasta a ţinut un discurs privind agenda lui în materie de antiterorism şi după ce a participat la o ceremonie de decorare a cadeţilor Academiei Navale americane pe anul 2013. Preşedintele i-a amintit şi pe veteranii de război, mulţi dintre aceştia urmând să fie prezenţi săptămâna aceasta în capitala SUA la diferite evenimente de cinstire a memoriei camarazilor lor căzuţi în luptă.

În cadrul ceremoniilor pentru comemorarea eroilor din cel de-al Doilea Răzoi Mondial ies la iveală informaţii inedite. Înainte să devină cunoscuţi prin cariera lor în domeniul artistic, mai mulţi americani şi-au folosit abilităţile creative într-un scop inedit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: recrutaţi din şcoli de artă şi agenţii de publicitate, au făcut parte din „Armata fantomă”, echipaj specializat în păcălirea trupelor lui Adolf Hitler. Bill Blass, Ellsworth Kelly, Arthur Singer şi Art Kane sunt câteva exemple de artişti care au fost recrutaţi din şcoli de artă şi agenţii de creativitate pentru abilităţile lor creative şi de actorie, cu scopul de a forma Comandamentul Special 23, o trupă de elită a cărei specialitate era înşelarea strategică. Calul troian construit de aceştia în al Doilea Război Mondial, pentru care au rămas cunoscuţi în istorie, consta de fapt în tancuri gonflabile, avioane din cauciuc, costume elaborate, sisteme codificate pentru comunicarea radio şi difuzoare care propagau cântece înregistrate în pădurile Franţei.

ÎNŞELĂTORIE STRATEGICĂ Cu ajutorul acestei recuzite impresionante, Armata fantomă, formată în total din 1.100 de oameni, a reuşit să însceneze mai mult de 20 de evenimente pe câmpul de luptă între 1944 şi 1945, începând în Normandia şi terminând în valea râului Rin. Multe dintre aceste reprezentaţii, pe care ei prefereau să le numească iluzii, se desfăşurau la o distanţă de câţiva metri de liniile de front. Mai exact, datoria Armatei fantomă era de a crea constant impresia unei forţe militare omniprezente. Se prefăceau a fi membri ai unităţilor militare care erau, de fapt, trimişi în misiune în altă parte, pentru care îşi coseau însemnele diviziei pe uniforme şi vopseau insignele altor unităţi pe vehicule. „Ni se spunea că urma să folosim echipament gonflabil ca să încercăm să-i păcălim pe germani şi să-i facem să creadă că eram o armată adevărată, când de fapt eram, cred, o armată de cauciuc”, îşi aminteşte Jack Masey, care a fost recrutat în Armata fantomă când avea 18 ani. Experienţa în teatru le-a folosit acestora la punerea în scenă a ceea ce pe bună dreptate pot fi considerate acum spectacole ambulante, sub forma unor piese elaborate menite să intimideze Puterile Axei. Erau, printre altele, trimişi să petreacă timp în cafenele franceze din apropierea frontului de război ca să răspândească vorbe printre spionii care se puteau afla acolo. Alţi membri ai Armatei fantomă obişnuiau să joace chiar roluri de generali din echipajele Aliaţilor, îmbrăcându-se asemenea lor şi vizitând oraşe în care era cel mai probabil să fie văzuţi de spioni din tabăra inamică.

Confuzia era semănată de aşa-zişii soldaţi şi pe cale fonică. Foloseau zgomote înregistrate cu magnetofoane cu fir magnetic, cu ajutorul unor ingineri, şi le mixau până obţineau sunetele apropiate de atmosfera pe care voiau să o creeze pe front. Acestea erau apoi difuzate prin amplificatoare puternice instalate pe autoblindate cu şenile, sunetele putând fi auzite pe o distanţă de 24 de kilometri. Armata fantomă a creat şi un radio fals, în cadrul căruia actorii imitau operatorii radio de la staţii reale de transmisie şi metodele lor de a comunica prin codul Morse, creând astfel iluzia pentru armatele Axei că Aliaţii se aflau în apropiere când aceştia părăsiseră de fapt zona. În prezent, este estimat că Armata fantomă ar fi salvat zeci de mii de vieţi în rândul soldaţilor prin strategiile folosite şi că au avut, de asemenea, un rol esenţial în victoriile din Europa ale Aliaţilor. Ţinută secretă până în anul 1996, povestea artiştilor care au păcălit armata lui Hitler prin tancuri gonflabile este acum subiect al unui documentar intitulat „Armata fantomă”, regizat de Rick Beyer.