Plenul Senatului a adoptat, ieri, o serie de legi care instituie noi zile de sărbătoare naţională. Printre acestea se numără şi Ziua Dobrogei, care celebrează semnificaţia momentului istoric de la 14 noiembrie 1878, fără de care cu greu s-ar putea imagina evoluţia modernă şi contemporană a României de astăzi. În această zi, au avut loc, la Brăila, festivităţile care au precedat intrarea autorităţilor civile şi militare româneşti în Dobrogea, punându-se, astfel, în aplicare conţinutul articolului 46 al Tratatului de la Berlin, din 1/13 iulie 1878, prin care Marile Puteri atribuiau Dobrogea statului român. În această zi, domnitorul Carol I a citit „Proclamaţia către dobrogeni“, respectiv „Înalt Ordin de Zi către Armată“, prin care se arăta că „Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România“. De altfel, Ziua Dobrogei a fost sărbătorită fastuos, anul acesta, de judeţele Constanţa şi Tulcea, care formează provincia istorică dintre Dunăre şi Mare, printr-o suită de ample manifestări cultural-artistice.

SUSŢINERE DE LA CONSTANŢA Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei le aparţine parlamentarilor constănţeni, printre care şi senatorul Alexandru Mazăre. „Săptămâna trecută, proiectul de lege pentru declararea zilei de 14 noiembrie ca zi de sărbătoare naţională a fost adoptat în Comisia pentru Cultură şi urmează ca săptămâna viitoare să intre în plenul Senatului, apoi să meargă la promulgare”, declara senatorul Alexandru Mazăre, chiar pe 14 noiembrie, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), una dintre instituţiile de cultură unde a fost celebrată Ziua Dobrogei, la iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Daniel Constantinescu. De altfel, în aceeaşi zi, în aceeaşi clădire-simbol a Constanţei din Piaţa Ovidiu, MINAC, cândva sediu al Primăriei Constanţa, preşedintele CJC, Nicuşor Daniel Constantinescu, declara: „Susţinem un proiect de lege prin care 14 noiembrie să fie Ziua Dobrogei, zi naţională a României, pentru că revenirea Dobrogei la România a fost un pas important pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”.

DECIZIA FINALĂ, LA CAMERA DEPUTAŢILOR Revenind la ziua de ieri, plenul Senatului a adoptat legi care instituie ca zile de sărbătoare naţională: Ziua Cărţii - 23 aprilie şi Ziua Şcolii Ardelene - 11 octombrie, discuţia pentru Ziua Independenţei - 10 mai - fiind amânată pe fondul disputelor privind caracterul de zi nelucrătoare.

Decizia finală în cazul acestor proiecte legislative urmează să fie luată la nivelul Camerei Deputaţilor.