SIMBOL AL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN 1848 Ziua Imnului Naţional al României - „Deşteaptă-te, române” - ar trebui să fie una dintre sărbătorile de seamă ale ţării pentru că reprezintă un simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848. Cu toate acestea, dezamăgirea şi deznădejdea îi determină pe români să nu mai simtă sărbătoarea la adevărata ei valoare, în ciuda caracterului ei naţional. La Constanţa, Instituţia Prefectului, alături de Comandamentul Flotei, a organizat pe faleza de la Cazino o ceremonie pentru a marca sărbătoarea naţională. Evenimentul a atras privirile turiştilor aflaţi dimineaţă pe faleză, dar mult prea puţini se mai bucură de însemnătatea acestei zile. Autorităţile locale recunosc că Ziua Imnului nu mai este ce era odată. “Din păcate, nu mai este aşa o mândrie pentru toţi românii să mai intoneze imnul. Sperăm ca în viitor oamenii să conştientizeze importanţa acestei zile, pentru că imnul naţional ne reprezintă. Chiar dacă trăim într-o comunitate în care globalizarea este elementul principal, totuşi identitatea noastră o dau tot aceste mici sau mari evenimente pe care trebuie să le respectăm şi să le înţelegem”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) Cristinel Dragomir, prezent la sărbătoarea imnului naţional. La ceremonie au participat şi cadre militare în rezervă şi în retragere.

ORIGINEA IMNULUI Ziua Imnului Naţional a fost proclamată sărbătoare prin Legea nr. 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an în 29 iulie. „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.