Pe platoul din faţa Prefecturii Constanţa, în prezenţa reprezentanţilor corpurilor diplomatice de la Constanţa, cabinetelor parlamentare, partidelor politice, administraţiei publice locale, instituţiilor publice deconcentrate, veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă şi în retragere, fost sărbătorită, ieri, Ziua Imnului Naţional al României. Ziua a fost marcată prin oficierea unei slujbe religioase, o prezentare a istoricului şi simbolisticii imnului, precum şi semnificaţia zilei de 29 iulie, rostită de subprefectul Mircea Iustian, şi prin ceremonii publice de intonare a imnului naţional şi de înălţare a drapelului naţional al României şi defilarea Gărzii de Onoare. Şi la Mangalia a fost organizată o ceremonie dedicată Zilei Imnului României. La fel ca la Constanţa, s-a dat citire unui scurt istoric al melodiei şi textului imnului „Deşteaptă-te, române”, după care s-a intonat Imnului României. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare. Comandorul Petrică Pîrvu, de la garnizoana Mangalia, care şi-a asumat rolul de gazdă, a invitat oficalităţile prezente să viziteze Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale, instituţie care asigură formarea şi dezvoltarea continuă, prin cursuri, a soldaţilor şi gradaţilor voluntari în vederea evoluţiei în carieră. Noile programe de instruire sînt similare, ca formă şi modalitate de desfăşurare, programelor derulate de armatele statelor membre NATO şi UE.

Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea, cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. Poemul \"Un răsunet\", al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în cîteva zile de Anton Pann şi cîntat pentru prima dată pe 29 iunie 1848, la Rîmnicu Vîlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei). Potrivit art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României \"Deşteaptă-te, române!\" este format din versurile strofelor 1, 2, 4 şi 11 ale poeziei \"Un răsunet\", de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.