MANIFESTARE Ziua Imnului Naţional al României - „Deşteaptă-te, române” - ar trebui să fie una dintre sărbătorile de seamă ale ţării, pentru că reprezintă un simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848. Cu toate acestea, dezamăgirea şi deznădejdea îi determină pe români să nu mai simtă sărbătoarea la adevărata ei valoare, în ciuda caracterului ei naţional. La Constanţa, Prefectura va organiza astăzi, de la ora 9.00, pe faleza de la Comandamentul Flotei, o ceremonie pentru a marca sărbătoarea naţională. Autorităţile locale recunosc că Ziua Imnului nu mai este ce era odată. “Din păcate, nu mai este aşa o mândrie pentru toţi românii să mai intoneze imnul. Sperăm ca, în viitor, oamenii să conştientizeze importanţa acestei zile, pentru că Imnul Naţional ne reprezintă. Chiar dacă trăim într-o comunitate în care globalizarea este elementul principal, totuşi identitatea noastră este dată de aceste mici sau mari evenimente pe care trebuie să le respectăm şi să le înţelegem”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Cristinel Dragomir. Acțiuni similare cu cele de la Constanța vor avea loc și în alte localități din județ: Medgidia, Mangalia și Cernavodă.

ORIGINEA IMNULUI Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an pe 29 iulie. „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ale cărui versuri au fost puse pe o melodie culeasă de Anton Pann. Interzis de regimul comunist timp de aproape o jumătate de secol, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României și a fost consacrat prin Constituţia din 1991. Conform acesteia, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.