Ziua independenţei Statelor Unite, marcată de proteste

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Circa 150 de protestari s-au adunat, în faţa Casei Albe pentru a lua ultima masă înainte de a intra în greva foamei, pe care unii susţin că o vor continua pînă la retragerea trupelor americane din Irak. Demonstraţia, care marchează ziua independenţei Statelor Unite, a fost organizată de CodePink, o organizaţie feministă ce se opune războiului din Irak. Manifestanţii vor să atragă atenţia asupra costurilor războiului din Irak, unde au murit peste 2.500 de militari americani şi mii de irakieni.

Ziua independenţei Statelor Unite, marcată de proteste

Externe 05 Iulie 2006 / 00:00 997 accesări

Circa 2.700 de activişti de pe tot teritoriul Statelor Unite, inclusiv o serie de celebrităţi între care actorii Susan Sarandon, Danny Glover şi Sean Penn şi cîntăreţul de muzică country, Willie Nelson, s-au alăturat protestului. Împlinirea a 230 de ani de independenţă găseşte ţara într-o situaţie extrem de controversată: în plină criză a sistemului asigurărilor de sănătate, cu un deficit bugetar record şi un declin fără precedent cu privire la popularitatea şi prestigiul său în lume. Scandalul abuzurilor soldaţilor americani în Irak şi lentoarea cu care Pentagonul a trecut la anchetarea şi sancţionarea vinovaţiilor a scăzut şi mai mult ponderea celor care mai justificau războiul din Irak. În prejama sărbătoririi Zilei Naţionale, un fost militar american, suspectat de implicare în crime şi violuri comise în luna martie în apropierea oraşului irakian Mahudiyah, a fost arestat şi inculpat în Statele Unite, cazul lui fiind doar unul dintr-o serie de astfel de incidente.

Închisoarea de la Guantanamo este un alt subiect ce ştirbeşte din prestigiul Statelor Unite, care şi-a pierdut titulatura de bastion al respectării drepturilor omului, mai ales că a existat şi scandalul interceptării convorbirilor cetăţenilor americani. Majoritatea deţinuţilor de la Guantanamo nu mai sînt supuşi interogatoriilor de rutină, unii dintre aceştia nefiind anchetaţi de mai bine de şase luni. Comandantul bazei militare americane, contraamiralul Harry Harris a recunoscut că 75% dintre cei 450 de deţinuţi nu mai sînt consideraţi surse utile serviciilor de informaţii, situaţie ce intensifică presiunile exercitate asupra preşedintelui Bush în vederea eliberării sau inculpării acestora. Aceste afirmaţii au fost date publicităţii la scurt timp după ce Curtea Supremă de Justiţie a decis că preşedintele Bush nu are autoritatea de a institui tribunalele militare excepţionale destinate judecării "inamicilor combatanţi", hotărîre ce obligă Casa Albă să aleagă o procedură conformă cu legislaţia americană.

Decizia justiţiei americane intensifică şi presiunile exercitate asupra liderului de la Casa Albă pentru închiderea taberei de la Guantanamo. Preşedintele Bush a găsit însă în decizia justiţiei o nouă oportunitate pentru a-i critica pe democraţi. Liderii republicani consideră subiectul Guantanamo unul menit să aducă avantaje politice înaintea alegerilor din luna noiembrie. Casa Albă a reuşit, în ultima lună, să transforme şi situaţia haotică din Irak în avantajul său, evidenţiind lipsa de unitate a democraţilor în ceea ce priveşte o eventuală retragere din această ţară. De această dată, republicanii vor folosi baza militară de la Guantanamo pentru a evidenţia poziţia moderată a democraţilor faţă de terorism. Nu în sprijinul acestei iniţiative este însă decizia CIA de a desfiinţa departamentul intern care timp de mai multe decenii a avut misiunea de a-i localiza şi încerca să îi captureze pe Ossama ben Laden şi adjuncţii acestuia. Măsura reflectă opinia experţilor serviciilor de informaţii că reţeaua teroristă al-Qaida nu mai este la fel de ierarhizată ca înainte şi teama crescîndă că diferite grupări inspirate de al-Qaida au început să comită atacuri independente de autoritatea lui Ossama ben Laden sau a adjunctului acestuia, Ayman al-Zawahiri.



12