Sute de oameni au sărbătorit, vineri, la Chişinău, limba română, care reprezintă una din cele mai importante victorii ale mişcării de eliberare naţională de la finele secolului trecut în R. Moldova, dar şi o continuă luptă pentru revenirea la denumirea oficială a limbii române ca limbă de stat. Manifestările au început cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea clasicilor literaturii române din centrul Chişinăului, la care a participat şi conducerea de vârf a R. Moldova, în frunte cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat, dar şi oficiali şi oameni de cultură din România. Reprezentanţi ai intelectualităţii de la Chişinău care au luptat pentru revenirea la limba română şi grafia latină menţionează că rolul limbii române este în continuare unul secundar în R. Moldova, iar cea mai mare problemă este că în constituţie este prevăzut că limba de stat este limba moldovenească. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a menţionat că ”limba română a fost strâmtorată şi marginalizată în R. Moldova, iar multora le este frică şi astăzi sau chiar nu vor să recunoacă faptul că vorbesc limba română. Singura cale prin care acest adevăr poate să devină mai intens şi mai împărtăşit de toţi este să ne propunem să mergem în continuare spre UE, să obţinem dreptul la liberă circulaţie în UE”.

Limba română a dobândit statutul de limbă oficială în R. Moldova la 31 august 1989, pe fundalul perestroikăi din fosta URSS, în urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i s-a impus să vorbească în limba moldovenească şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române ca limbă de stat a R. Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă de la 27 august 1991. Ulterior însă, Mişcarea de Eliberare Naţională a scăzut din intensitate, promotorii limbii române s-au divizat în diferite partide şi grupuri de interese iar Constituţia din 1994 a statuat ca limbă de stat limba moldovenească.

DIN CULISE Emisarul special transnistrean în Rusia, Mihail Bergman, afirmă că Moscova urma să recunoască independenţa Transnistriei în anul 2008. ”Dacă fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, nu ar fi furat ajutoarele venite din Rusia, Moscova urma să recunoască independenţa Transnistriei în 2008”, a declarat generalul Mihail Bergman.”Cea care a dus la distrugerea familiei Smirnov a fost Marina Smirnov, nora fostului lider de la Tiraspol. A venit la Moscova, s-a plimbat pe aici, iar atunci, Antiufeev, văzând că Smirnov l-a înlăturat, a trimis în Duma de Stat documentele care dovedeau că ea este cetăţean al R. Moldova”, a precizat Bergman. El a adăugat că în trecut opta pentru autonomia Transnistriei, dar după 20 de ani, totul s-a schimbat, venind o nouă generaţie, care se îndreaptă spre România. ”Când eram la Moscova, eu făceam ceea ce vorbeam să facem aici. Kremlinul spunea autonomie şi eu spuneam autonomie. Astăzi, Moldova merge spre România. Noi nu agreăm românii. M-am născut în Tiraspol. 51 de rude au murit din cauza lor. Cum pot eu să optez pentru unirea cu România?”, a precizat Bergman. În Transnistria, Mihail Bergman este cunoscut pentru atitudinea sa critică faţă de foştii lideri Igor Smirnov şi Vladimir Antiufeev. În martie 2012, noul lider de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, l-a numit pe Bergman reprezentant special al regiunii separatiste în Rusia.