Comunitatea tătară de la malul Mării Negre, la fel ca tătarii din întreaga ţară, a sărbătorit, ieri, Ziua Limbii Tătare, marcată oficial în România pe data de 5 mai, odată cu adoptarea Legii nr. 256/2010. Potrivit acestei legi, „în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii tătare se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”.

La Constanţa, evenimentul cu o semnificaţie aparte va fi marcat duminică, de la ora 16.00, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor (CCS), în cadrul unei ample manifestări organizate de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI). Ansamblurile şi soliştii UDTTMR, dar şi peste 300 de copii de la cursurile de limba tătară organizate în cadrul Şcolii Comunitare îşi vor da concursul pe scena CCS, în cadrul unui spectacol de zile mari. „Până acum am sărbătorit acest eveniment într-un cadru mai restrâns, dar anul acesta va fi un spectacol amplu, la care aşteptăm peste 1.000 de persoane. Limba tătară se află în rândul limbilor în pericol de dispariţie, ocrotite de UE, şi vrem să subliniem acest lucru. Vom organiza şi o expoziţie de obiecte vechi, tătăreşti, dar şi o expoziţie de mâncăruri specifice”, a spus preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep.

COMOARA CEA MAI DE PREŢ „Tătarii au nevoie de repere importante, de raportarea la anumite date şi personalităţi. Noi, tătarii din România, am considerat, în anul 2010, că e nevoie să punem în evidenţă comoara cea mai de preţ, limba tătară, iar statul român ne-a oferit posibilitatea de a ne afirma inclusiv din punct de vedere legislativ. Doresc tuturor tătarilor să-şi educe copiii în spiritul învăţării limbii tătare, pentru că aceasta va fi în continuare elementul esenţial pentru păstrarea identităţii”, a spus ieri, pentru cotidianul „Telegraf”, subsecretarul de Stat în cadrul DRI, Amet Aledin, cel care a iniţiat proiectul de lege privind Ziua Limbii Tătare.

Sărbătorirea acestei zile este cu atât mai importantă pentru etnicii tătari cu cât România este singura ţară în care este celebrată o astfel de zi. „Noi, tătarii, sărbătorim această zi de la înfiinţarea Uniunii, dar în 2010 a fost prima dată când ea a fost marcată oficial în România şi doar aici. Este importantă pentru tinerii noştri şi pentru promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor noastre“, a declarat deputatul UDTTMR, Varol Amet.

FRUMOASĂ, POETICĂ, BOGATĂ Cuvinte de laudă despre această iniţiativă are şi profesoara, scriitoarea şi traducătoarea Güner Akmolla, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea. „Pentru poporul tătar crimeean care trăieşte şi îşi dezvoltă civilizaţia în mod liber pe meleagurile româneşti, ziua de 5 mai este deosebită. În primul rând, înseamnă afirmarea identităţii noastre naţionale şi, în al doilea rând, se referă la comoara noastră preţioasă, care este limba noastră, limba tătară crimeeană, pe care noi am adus-o din Patrie, am purtat-o cu noi de-a lungul generaţiilor, pentru a o dărui, la rândul nostru, urmaşilor noştri, la fel de frumoasă, la fel de poetică şi la fel de bogată”, a spus Güner Akmolla.

„EI, LIMBĂ MATERNĂ!” Emoţionată, traducătoarea şi scriitoarea Güner Akmolla a mai precizat: „Am în mână cartea bilingvă în tătară şi în română „Ey, Ana Tili!”/ „Ei, limbă maternă!”, pe care mi-au dăruit-o doar în limba tătară şi alfabet chirilic, în 2008, scriitorii tătari din Crimeea, pentru a o traduce în română şi a o face cunoscută şi aici. Cartea cuprinde cele mai frumoase poezii dedicate limbii, care aparţin unor titani ai literaturii noastre din Crimeea, precum Bekir Sîtkî Ciobanzade, Şakir Selim, iar din România, autorii au ales, spre onoarea noastră, pe Ismail Ziyaeddin şi... pe mine, Güner Akmolla. Este impresionantă poema lui B.S. Ciobanzade, numită „Limba cu care m-am născut”, prin ultimele versuri: „Dacă la mormântu-mi vin îngerii întrebării, / Dacă Gavril îmi taie limba în bucăţele mii, / Vorbeşte-mi doar în limba în care eu exist / Căci eu limbii materne pe viaţă m-am jertfit”. Poezia a fost scrisă în iunie 1918, la Budapesta, acolo unde poetul şi-a dat doctoratul în limbile turcice.