Mii de constănţeni şi turişti au fost atraşi vineri, pe platoul din faţa Comandamentului Flotei, la spectacolul dedicat mării şi marinarilor. Cea mai importantă sărbătoare estivală a Constanţei, Ziua Marinei, a fost „salvată” de profesionalismul şi munca militarilor marinari, care au spoit realitatea tristă din spatele show-ului prezentat în fiecare an pe 15 august. Deşi preşedintele Băsescu susţine că România este apărătorul graniţei de est a UE şi NATO, notăţile din dotare cu care au defilat Forţele Navale, de ziua lor, se rezumă la două şalupe şi un elicopter fără tehnică de luptă. În rest, aceleaşi nave militare modeste sau învechite, realitatea impunînd dotarea, fără tergiversări, a marinei militare cu nave şi echipamente moderne. Lipsa dotărilor este compensată însă cu sudoarea şi loialitatea militarilor marinari. De la defilarea de Ziua Marinei a lipsit, ca în ultimii 15 ani, flota comercială ale cărei nave au fost vîndute.

Manifestările dedicate Zilei Marinei au debutat cu întîmpinarea oficialităţilor şi au continuat cu ceremonialul de ridicare a pavilionului la catarg. Şeful Statului Major al Forţelor Navale, Dorin Dănilă, a citit mesajul de deschidere a festivităţilor. După discursul acestuia a urmat o slujbă oficiată de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Conform unui cunoscut ritual marinăresc, mai multe ancore de flori au fost lansate în mare pe fundalul a 21 de salve de tun, în semn de preţuire a camarazilor care şi-au jertfit viaţa pentru Neam şi Ţară, de-a lungul istoriei noastre zbuciumate. Ofrandele au fost lansate în valuri de două ambarcaţiuni rapide, Fulgerul 1 şi Fulgerul 2, intrate de curînd în dotarea Divizionului de Scafandri, împreună cu două elicoptere din escadrila Forţelor Aeriene. Semnalul dat pentru deschiderea exerciţiilor demonstrative a fost dat de trecerea a nouă şalupe de tip RHIB care, cu ajutorul grenadelor fumigene, au realizat o perdea tricoloră de fum de-a lungul sediului Comandamentului. Fundalul exerciţiilor pe apă a fost ilustrat de un dispozitiv fix compus din fregatele Mărăşeşti şi Regina Maria, dragorul maritim „slt. Alexandru Axente”, puitorul de mine „Vam. Constantin Bălescu”, nava şcoală şi de suport logistic „ Constanţa” şi două nave de patrulare ale Poliţiei de Frontieră. Exerciţiile demonstrative au avut ca scenariu respingerea unui atac aerian. Un elicopter IAR Puma Naval a decolat de pe puntea heliport a fregatei Regina Maria şi a lansat capcane termice FLER, care au rolul de a asigura protecţia împotriva rachetelor dirijate prin infraroşu. Flotila de fregate dispune în prezent doar de două elicoptere de acest tip, dar nici acestea nu sînt dotate cu armament performant. Principala forţă de luptă pe mare, la distanţe mari, în prezent, o reprezintă rachetele. Două nave rapide purtătoare de rachete(NPR), „Lăstunul” şi Pescăruşul”, au executat căutarea şi atacul simulat împotriva unor nave inamice. Aceste vase de luptă au o forţă de 12.000 cai putere şi pot lansa o salvă de patru rachete de la o distanţă de 80 km.

Zgomot pe mare, linişte în adîncuri

Pentru lupta împotriva pericolelor din adîncuri, corveta „Viceamiral Eugeniu Roşca” a demonstrat căutarea şi atacul unui submarin, folosind armamentul de la bord: torpile, bombe reactive şi bombe antisubmarin. Cel mai periculos inamic împotriva coridoarelor de trafic maritim sînt minele marine. Împotriva acestora, dragorul maritim „lt. Dimitrie Nicolescu” a prezentat acţiunile complexe a unei vînători de mine. Un ochi neexperimentat ar putea să treacă uşor peste manevrele de respingere a unui atac de pe mare executat de două nave militare fluviale. Prin constituţia şi destinaţia lor, acestea sînt proiectate pentru a face faţă unui conflict susţinut pe Dunăre, activitatea navelor militare fluviale pe mare fiind un gest de curaj şi profesionalism din partea echipajelor, care au nevoie de suportul unei vremi favorabile. Elementul de senzaţie, ca de fiecare dată, l-au jucat în acest spectacol de forţă, scafandrii militari. Aceşti luptători de elită au captivat atenţia spectatorilor cu salturi din elicopter, deplasarea pe sub apă şi atacul împotriva unui obiectiv de pe faleză, misiuni împotriva minelor sau recuperarea unei echipe de scafandri, din mijlocul valurilor, de către un elicopter Puma Naval. Zeul Neptun şi-a făcut apariţia din imperiul tăcut al adîncurilor însoţit de un alai de nimfe care, pentru moment, au alungat canicula. Rolul de conducător al Regatului Mării a fost onorat de participarea unui prestigios cadru universitar, lector doctor în Ştiinţe Pedagogice, doctor în Educaţie Fizică şi Sport, Nae Oprişan. Evenimentul s-a încheiat spectaculos, pe fundalul acrobaţiilor aeriene ale unor avioane de agrement.

106 ani de la prima oficiere a Zilei Marinei

Miile de spectatori au plecat încîntaţi de prestaţia militarilor. Nu de aceeaşi notă s-a putut bucura şi tehnica de luptă din înzestrarea flotei noastre militare, care, în majoritate, este depăşită moral. Anul acesta s-au împlinit 106 ani de la prima oficiere a Zilei Marinei Române. Cu toate că lista iniţială cuprindea numele multor invitaţi, personalităţile care au marcat sărbătoarea marinarilor din acest an au fost preşedintele României, Traian Băsescu, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Dacă prezenţa gulerelor ministeriale a fost modestă, în schimb, autorităţile locale au întărit, prin participarea masivă, că cinstirea Zilei Marinei ocupă un rol major în calendarul spiritual al Constanţei. De asemenea, au mai fost prezenţi şeful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin, şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral de flotilă Dorin Dănilă, oficiali locali, cadre militare, reprezentanţi ai partidelor politice. Preşedintele României a conferit, \"în semn de apreciere a serviciilor aduse marinei militare, a înaltului profesionalism şi spiritului de cooperare dovedite de-a lungul carierei\", Ordinul \"Virtutea Maritimă\" în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, contraamiralului de flotilă Petruş-Dan Popescu, comandorului Dan Hăulică, colonelului Vasile Romanescu şi comandorului Gicu Zaharcu. În cadrul aceleiaşi ceremonii, preşedintele i-a conferit Ordinul \"Virtutea Maritimă\" în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, profesorului Vergiliu Milescu, \"în semn de apreciere deosebită pentru meritele avute la promovarea imaginii şi valorilor Marinei în societatea românească\". Despre flota comercială însă, preşedintele României, protagonist al dosarului “Flota”, nu a scăpat niciun cuvinţel. Ziua Marinei s-a sărbătorit, şi în acest an, fără flotă comercială…

Declaraţii oficiale de Ziua Marinei:

Primarul Constanţei, Radu Mazăre: „Marinăria este o meserie elitistă. Trebuie să faci parte din marina militară sau comercială pentru a şti ce este mersul pe mare. Mă uitam la Portul Tomis şi mă gîndeam că, anul viitor, va fi cel mai mare port de agrement din zona Mării Negre. Am fost şi am văzut multe porturi în lume şi cred că dacă reuşim să facem marina din Mamaia, orăşelul lacustru pe Lacul Siutghiol, dar şi zona dintre canal şi mare, atunci şi turiştii şi constănţenii vor şti ce înseamnă viaţa de marinar“.

Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu: “Ca în fiecare an, trebuie să constat că nu ne-am îmbogăţit decît cu un elicopter şi cîteva nave bombardier… de cauciuc. Mai avem mult pînă la a porni submarinul care stă în dana militară a portului de vreo 18 ani, mai avem mult pînă să ajungem la un standard NATO”.

Preşedintele României, Traian Băsescu: „La Marea Neagră, România are responsabilitatea deosebită a apărării frontierei de stat, dar şi a apărării frontierei UE şi a NATO. Forţele navale române îşi asumă responsabilităţi în numele Europei, în numele aliaţilor, motiv pentru care procesul de dotare şi modernizare a forţelor navale române trebuie să fie unul accelerat, unul pe măsura aşteptărilor aliaţilor de la noi\". În discursul de deschidere a festivităţilor, preşedintele nu a pomenit nimic despre… flota comercială!!!