În fiecare an la 28 iulie este marcată Ziua Mondială a Hepatitei, o boală care afectează din ce în ce mai multă populație din întreaga lume.

Marcarea acestei zile reprezintă o inițiativă din 2008 a Alianței Mondiale pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă și în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 — 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

În 2016, deviza sub care este marcată această zi este ''Cunoaște hepatita — Acționează acum''. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încurajează țările să acționeze acum pentru a reduce decesele provocate de hepatitele virale. Astfel, OMS îndeamnă țările să ia măsuri rapide pentru a îmbunătăți cunoștințele despre boală și pentru a spori accesul la serviciile de testare și tratament. În prezent, doar una din 20 de persoane cu hepatită virală știe că are această boală și doar una din 100 de persoane bolnave face tratament.

Omenirea a ignorat hepatita și pericolul pe care aceasta îl prezintă, spune directorul general al OMS, dr.Margaret Chan, care avertizează că este timpul să fie pus în aplicare un răspuns global față de problema hepatitei, la un nivel similar cu cel generat de lupta împotriva altor boli transmisibile, cum ar fi HIV/SIDA și tuberculoza.

Există 5 tipuri de hepatită — A, B, C, D sau E (virușii HVA, HVB, HVC etc.). Hepatita A, spre exemplu, poate fi contactată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum și de la mamă la copil în momentul nașterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat și, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naștere. În cazul HVC, organismul nu este capabil să lupte singur împotriva infecției, aceasta devenind cronică, iar bolnavii pot ajunge adesea la ciroză și cancer hepatic, forma de cancer care produce cel mai mare număr de decese cu excepția celui pulmonar. Virusul hepatitei E se transmite de regulă prin consumul de apă sau alimente contaminate.

În întreaga lume 400 de milioane de oameni sunt infectați cu hepatita B și C, de peste zece ori mai mulți decât cei infectați cu HIV. Se estimează că 1.450.000 de persoane au murit în 2013 din cauza acestei afecțiuni, comparativ cu sub un milion de persoane în 1990.

În prezent există un vaccin eficient precum și tratament pentru hepatita B. Pentru hepatita C nu există un vaccin, însă în ultimii ani s-a înregistrat un progres considerabil în ceea ce privește tratamentul acestei boli. De asemenea, introducerea medicamentelor cunoscute sub denumirea de antivirale cu acțiune directă face posibilă vindecarea a peste 90% dintre pacienți în termen de 2-3 luni. Dar, în multe țări, actualele politici, reglementări și prețuri la medicamente fac ca tratamentul să nu fie la îndemâna celor mai mulți oameni afectați de hepatită.

Eradicarea hepatitei virale este posibilă dacă se pune un accent mai mare pe prevenire, diagnosticare și tratament, atrăgea atenția în iulie 2015 Organizația Mondială a Sănătății. Vaccinarea este foarte importantă, aceasta fiind posibilă pentru tipurile A și B ale hepatitei. Diagnosticarea precoce este și ea extrem de importantă, dat fiind faptul că în prezent există medicamente foarte eficiente, care pot preveni dezvoltarea unui cancer la ficat. OMS a menționat, de asemenea, că circa două milioane de persoane din întreaga lume se îmbolnăvesc anual din cauza reutilizării seringilor și a subliniat importanța verificării donatorilor de sânge pentru a se vedea dacă aceștia nu sunt purtători ai virusurilor hepatitei B sau C.

Din 2014, 184 de țări au introdus vaccinarea copiilor nou-născuți împotriva hepatitei B, ca parte a programului național de vaccinare, iar 82% dintre copii au primit acest vaccin. Aceasta reprezintă o creștere substanțială comparativ cu 31 de țări în 1992, anul în care Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat o rezoluție prin care se recomandă vaccinarea la nivel mondial împotriva hepatitei B.

În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătății, 194 de guverne au adoptat prima Strategie globală de sănătate privind hepatita virală și au convenit în ceea ce privește primele obiective la nivel mondial. Strategia include o țintă privind tratarea a 8 milioane de oameni afectați de hepatita B sau C, până în 2020.

România ocupă locul 25 din 27 în Indexul European al Hepatitei, lansat în 2012 de Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat. Cercetările epidemiologice recente indică un număr de circa 600.000 de români infectați, dintre care 80% — 90% cu hepatita C în faza cronică.

În 2015, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), entitate neguvernamentală, înființată în 2009 la inițiativa unui grup de pacienți din întreaga țară, a marcat Ziua mondială a hepatitei prin mai multe acțiuni de informare la nivel național. Astfel, spre exemplu, în mai multe orașe au fost împărțite vouchere cu reduceri pentru analize de depistare și monitorizare a hepatitelor cu virus B, C și D, precum și flyere cu informații despre modalitățile de transmitere și depistare a virusurilor hepatice. De asemenea, în octombrie 2015 a fost lansată, de către Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof.Dr. Matei Balș" și partenerii săi, o campanie națională de testare pentru virusurile HIV, hepatice B și C (octombrie 2015 — aprilie 2016), beneficiind de finanțare prin intermediul Granturilor Norvegiene 2009-2014.