Ziua mondială a maladiei Parkinson, marcată anual la 11 aprilie, corespunde zilei de naștere a Dr. J. Parkinson, care în urmă cu 200 de ani a descris pentru prima dată boala, prin publicarea "Eseului despre paralizia agitată", arătând că diminuarea puterii musculare, percepută inițial ca un sentiment de slăbiciune ușoară, este însoțită de un tremur involuntar. Pe măsură ce boala se agravează pacienții sunt nevoiți să se aplece în față în timpul mersului pe jos, pășind cu pași mai scurți, târșiitori și adăugați sau într-un ritm mult mai rapid, potrivit www.daysoftheyear.com. Scopul marcării în fiecare an a acestei zile este de a crește nivelul de informare despre boala Parkinson și despre impactul acesteia, atât asupra celui suferind, cât și asupra familiei și a societății. Deși nu există tratament pentru vindecarea bolii Parkinson, ea poate fi ținută sub control. Pacienții în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenți de ajutorul și susținerea semenilor. O mai bună informare va reduce stigma asociată bolii, va crește înțelegerea și sprijinul comunității și va conduce la creșterea calității vieții pentru cei afectați, potrivit site-lui dedicat zilei, www.whathealth.com. Boala Parkinson este una dintre afecțiunile cu implicații pe absolut toate nivelurile: fizic, psihic și emoțional, dar și social și economic.

Una dintre cele mai reprezentative afecțiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,2 milioane fiind în țările din Uniunea Europeană, dintre care aproximativ 73.000 sunt din România. La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidență de 10 la 100.000. Potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030, fapt alarmant atât pentru societatea civilă, dar și pentru comunitatea științifică medicală. Boala afectează, în special, persoane cu vârste de peste 60 de ani, dar se estimează că una din zece persoane este diagnosticată înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Totuși, această boală poate afecta și persoane mai tinere, sub 40 de ani, potrivit www.europeanbraincouncil.org. Din punct de vedere al cauzelor genetice cunoscute, acestea pot reprezenta mai puțin de 5% din totalul cazurilor de Parkinson. În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare. Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos și/sau chirugical (implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier).

În acest context, neurologi de marcă din întreaga lume s-au reunit, în perioada 31 martie-1 aprilie 2017, la Poiana Brașov, în cadrul celei de-a șasea ediții a Cursului Internațional "Movement Disorders Teaching Course" (Curs Internațional dedicat tulburărilor comportamentului motor), pentru dezbateri pe tema unor soluții inovatoare de diagnostic și tratament în maladia Parkinson. De asemenea, este important de menționat aportul neurologiei românești la această manifestare, dovedind în acest fel că avem specialiști valoroși, recunoscuți pe plan internațional. Mai mult, descoperim în fiecare an, un interes crescut față de acest curs științific internațional axat exclusiv pe problematica generată de boala Parkinson și alte tulburări ale comportamentului motor.

La nivelul țării, Ziua mondială a maladiei Parkinson este marcată prin desfășurarea de numeroase acțiuni cu scopul de informare a populației asupra acestei maladii.

Unul dintre simbolurile importante ale bolii Parkinson este laleaua roșie, stabilit în cadrul Conferinței de la Luxemburg cu prilejul celei de-a IX-a ediții a marcării Zilei mondiale a maladiei Parkinson.