În 1992, Secretarul General al Federaţiei Internaţionale pentru Sănătate Mintală, Richard Hunter, propune celebrarea Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale pentru 10 octombrie. Scopul acestei zile este conştientizarea populaţiei de importanţa întreţinerii unui psihic sănătos, dar şi aducerea în discuţie a factorilor care contribuie la zdruncinarea acestuia (stress, consum de alcool, abuzuri, probleme sociale, religioase, rasiale, ş.a.). “În ultimele decenii, au fost formulate numeroase definiţii pentru sănătatea mintală, pornind de la criterii pozitive precum: capacitatea de adaptare la schimbările din mediu, altruismul, controlul instinctelor, stabilitatea, realismul, maturitatea, autonomia, integrarea socială, armonia interioară”, a declarat dr. Loti Popescu, şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa, totodată master european. Medicul spune că s-au definitivat două grupe de criterii pe baza cărora o persoană poate fi declarată sănătoasă din punct de vedere mintal: criterii la nivel individual şi criterii la nivel social (criteriul mediei statistice, criteriul adaptării, criteriul dezvoltarii dinamice, criteriul integrării sociale, criteriul axiologic, criteriul etico-moral). “Sănătatea mintală este un concept general şi cuprinde mai multe dimensiuni. Este vorba despre cea emoţională, ocupaţională, intelectuală, spirituală, socială”, explică dr. Popescu. Ea spune că dimensiunea emoţională pune accentul pe conştientizarea şi acceptarea sentimentelor (trăirilor) persoanei. Ea include măsura în care cineva are o atitudine pozitivă şi entuziastă în raport cu propria persoană şi cu viaţa în general. Include capacitatea unei persoane de a-şi coordona sentimentele şi comportamentele corelate cu acestea, inclusiv evaluarea (aprecierea) într-o manieră realistă a limitelor persoanei respective, dezvoltarea spiritului de autonomie şi priceperea de a face faţă stresului în mod eficient. Persoana sănătoasă din punct de vedere emoţional menţine relaţii satisfăcătoare cu alţii.

Cît priveşte dimensiunea ocupaţională, ea este legată de atitudinea pe care o persoană o are faţă de munca pe care o prestează, muncă prin care poate dobîndi satisfacţie personală şi bunăstare materială. Se referă la situaţia de a se face util. Dimensiunea intelectuală încurajează activităţile creative care stimulează activitatea mintală. “O persoană sănătoasă din punct de vedere intelectual foloseşte resursele disponibile pentru a-şi lărgi sfera cunoştinţelor şi utilizează activităţile intelectuale şi culturale împreună cu resursele umane disponibile în cadrul comunităţii căreia îi aparţine”, explică dr. Popescu. Dimensiunea spirituală presupune căutarea sensului şi scopului existenţei umane. Ea include dezvoltarea unei aprecieri profunde asupra vieţii, naturii şi universului şi presupune existenţa unui puternic sistem de valori la fiecare persoană. Cît priveşte dimensiunea socială, ea încurajează participarea la ambientul uman şi fizic al unei persoane pentru bunăstarea generală a comunităţii din care aceasta face parte şi pune accent pe interdependenţa cu alţii şi cu natura şi include, de asemenea, urmărirea realizării armoniei în familie şi în relaţiile sociale.