În ultimii 16 ani nu s-a descoperit niciun tratament nou împotriva sclerozei laterale amiotrofice (SLA) şi în aproape 90% din cazuri originea sa este necunoscută, declară medicul Antonio Guerrero, coordonator al Grupului de studiu pentru boli neuromusculare din cadrul Societăţii Spaniole de Neurologie, într-un interviu publicat joi pe site-ul Diario SIGLO XXI, cu ocazia zilei mondiale a acestei maladii. Scleroza laterală amiotrofică este o maladie degenerativă a sistemului nervos, progresivă şi incurabilă, care atacă neuronii motori şi poate duce la paralizie completă, potrivit sursei citate. “Deşi în ultimele decenii s-au înregistrat importante progrese în cunoaşterea acestei maladii, SLA continuă să fie o boală incurabilă. În ultimii 16 ani nu s-a descoperit niciun tratament nou şi în aproape 90% din cazuri originea sa continuă să fie necunoscută”, afirmă medicul Antonio Guerrero. Acesta estimează că în Spania sunt aproximativ 2.500 de persoane afectate de SLA şi în fiecare an se diagnostichează în jur de 900 de noi cazuri. “În pofida faptului că sunt în curs multiple teste cu diferite molecule şi se fac studii de securitate cu alte terapii ca, de exemplu, cele cu celule suşă, trebuie să se avanseze în domeniul cercetării pentru a se găsi alte medicamente care să fie efective şi pentru a se determina eficienţa reală a altui tip de terapie”, adaugă medicul, în interviul său. Totuşi, deşi medicii nu dispun încă de niciun tratament care să permită vindecarea acestei boli, există mecanisme care permit evitarea unei deteriorări excesive a calităţii vieţii pacienţilor. “Există tratamente pentru disfuncţiile motorii şi pentru multe alte simptome ale bolii”, adaugă Antonio Guerrero. Deşi calitatea vieţii şi posibilităţile de supravieţuire s-au îmbunătăţit în ultimii ani, SLA continuă să fie o boală care presupune un ridicat grad de dependenţă. De aceea, medicul Guerrero subliniază importanţa tratamentului şi a urmăririi adecvate a evoluţiei bolii, “cu programe de reabilitare individualizate şi sprijin psihologic”. “Există cazuri de persoane care trăiesc cu această boală de peste 30 de ani, cum este cel al omului de ştiinţă Stephen Hawking”, aminteşte Antonio Guerrero.