Tsunamiurile sau valuri provocate de seisme sunt rare, însă ele pot fi distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260 000 de oameni au murit în 58 de cazuri provocate de aceste imense valuri. Cu o medie de 4 600 de morți, acest fenomen a depășit orice alt dezastru natural. Cu toate acestea, un astfel de impact puternic nu este inevitabil. Sistemele de avertizare timpurie pot salva numeroase vieți. La fel de importantă este comunitatea și înțelegerea individuală cu privire la modul cum și unde are loc o eventuală evacuare înainte ca un asemenea val să lovească. Tsunamiurile nu au granițe, cooperarea internațională fiind cheia pentru o profundă înțelegere politică și publică a măsurilor de reducere a riscurilor.

Ca urmare, în decembrie 2005, Adunarea Generală a ONU a hotărât ca data de 5 noiembrie să fie Ziua mondială de conștientizare a tsunamilor, prima ediție având loc în 2016, potrivit www.unisdr.org. Adunarea ONU a făcut apel la toate statele lumii, organismele internaționale și societatea civilă de a marca această zi, ridicând gradul de conștientizare a acestui fenomen natural, dar, totodată, de a face schimb de abordări inovatoare de reducere a acestui risc. Marcarea acestei zile se va axa pe programe educaționale și antrenamente de evacuare.

Data la care are loc celebrarea anuală a acestei zile a fost aleasă pentru a marca povestea japoneză ''Inamura-no-hi'' ceea ce înseamnă ''arderea snopilor de orez''. În timpul unui cutremur care a avut loc în 1854, un fermier a văzut un val care se îndepărta, ceea ce a fost semnul că un tsunami era în formare. Ca urmare, a dat foc întregii sale recolte prevenindu-i pe săteni, care au fugit la adăpost pe un teren înalt. Ulterior, el a construit un dig și a plantat copaci pentru a proteja zona de alte dezastre.

De-a lungul anilor, Japonia a suferit pierderi grele, în urma formării tsunamiurilor, cel mai recent fiind cel produs în urma cutremurului din 11 martie 2011, care a avut magnitudine de 9 grade, în care au murit peste 18 000 de oameni și 3 000 au fost dați dispăruți, a perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, industria energiei nucleare și a lăsat multe mii de persoane fără adăpost.

În februarie 2010, Chile a fost zguduit de un seism cu magnitudinea de 8,8 grade, unul din cele mai puternice înregistrate vreodată. Tsunamiul care a urmat a devastat 700 de km din țărmul dinspre Pacific al țării și a omorât cel puțin 802 persoane, 2 milioane de oameni fiind sinistrați.

Trebuie reamintit și faptul că la 26 decembrie 2004, un seism submarin cu magnitudinea de peste 9,0 grade (ultimele estimări au indicat 9,3 grade) pe scara Richter, produs în apropierea coastei de vest a insulei Sumatra, cu epicentrul localizat la o adâncime de 40 de kilometri în ocean, a generat valuri seismice uriașe, care au afectat peste 13 țări din Oceanul Indian, soldându-se cu peste 200 000 de morți sau dispăruți, unele surse indicând cifre apropiate de 300 000. Peste un milion de case au fost distruse.

''Tsunami'' este un cuvânt de origine japoneză, ce înseamnă ''val din port''. Valurile seismice pot fi provocate de erupțiile vulcanice și de cutremure care au loc pe uscat sau de fenomene similare care se produc în adâncurile oceanelor, generând valuri de până la 200 km lungime, care pot avansa cu o viteză de peste 800 km pe oră. În mijlocul oceanului, aceste valuri sunt de obicei doar puțin mai înalte de o jumătate de metru, ceea ce le face aproape de neobservat, dar volumul de apă pe care îl transportă este imens. Valurile devin distrugătoare când lovesc un port sau un litoral, iar apa înaintează și se retrage de pe mal cu o forță catastrofală.