Organizația Mondială a Sănătății și partenerii săi marchează, an de an, la data de 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun, încercând, astfel, să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate și a riscurilor asociate consumului de tutun și militând, totodată, pentru adoptarea unor măsuri eficiente pentru a reduce acest consum, potrivit site-ului oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, http://www.who.int/.

Desfășurată pe tema ''Tutunul — o amenințare asupra dezvoltării'', prezenta ediție a Zilei mondiale fără tutun își propune să prezinte amenințările pe care industria de tutun le reprezintă asupra dezvoltării sustenabile a tuturor țărilor, inclusiv asupra sănătății și situației economice a cetățenilor acestora. Totodată, ediția 2017 propune măsuri ce pot fi adoptate atât de administrația centrală cât și de populație, pentru a promova sănătatea și dezvoltarea.

Controlul asupra consumului de tutun este o prioritate pentru Organizația Mondială a Sănătății (OMS). A fost inclus în Agenda OMS pentru Dezvoltare Sustenabilă pentru 2030, fiind considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru a atinge obiectivul acesteia, respectiv acela de a reduce, până în anul 2030, mortalitatea prematură cauzată de bolile non-transmisibile, printre care afecțiunile cardiovasculare, cancerul sau bolile pulmonare obstructive cronice. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății solicită tuturor țărilor să prioritizeze și să accelereze eforturile de control al consumului de tutun, ca răspuns la Agenda mai sus menționată.

Pe lângă efectele benefice asupra sănătății, controlul asupra consumului de tutun ajută și la îndeplinirea altor obiective, cum ar fi reducerea sărăciei, a foametei, promovarea agriculturii sustenabile și a creșterii economice sau combaterea schimbărilor climatice. Pe de altă parte, taxele impuse pentru aceste produse pe bază de tutun pot fi folosite pentru programele de sănătate sau pentru alte programe de dezvoltare.

OMS recomandă implicarea în această acțiune nu doar a guvernelor sau a instituțiilor, ci și a fiecărui cetățean în parte, care poate contribui semnificativ la reducerea consumului de tutun. Astfel, cei care sunt consumatori ai acestui tip de produse sunt încurajați să ceară ajutor specializat pentru a putea renunța la fumat, ceea ce i-ar ajuta să-și protejeze atât propria sănătate, cât și pe cea a celor din jurul lor, care, în caz contrar, sunt expuși la riscurile asociate consumului pasiv de tutun. Pe de altă parte, banii cheltuiți pe tutun ar putea fi folosiți pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi mâncarea sănătoasă, serviciile medicale sau educație.

Potrivit site-ului http://canceratlas.cancer.org/, fumatul crește riscul pentru 16 tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de plămâni, de esofag, cancer oral, de faringe și laringe, fiind responsabil de 1/5 din decesele cauzate de cancer la nivel global. De asemenea, fumatul poate cauza și alte tipuri de boli.

În prezent, consumul de tutun este în scădere în țările cu venituri mai ridicate, dar este în creștere în multe state cu venituri medii sau mai scăzute. Astfel, între 1990 și 2009, consumul de tutun a fost în scădere cu 26% în Europa Occidentală, dar a fost în creștere cu 57% în Orientul Mijlociu și în Africa. Dacă în prezent, consumul de tutun duce la peste 7.000.000 de decese anual, se estimează că, în lipsa unor măsuri sporite, va duce la peste 8.000.000 de decese anual până în 2030.

Ziua mondială fără tutun a fost instituită printr-o rezoluție adoptată de Organizația Mondială a Sănătății în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile http://www.who.int/ și http://www.dspb.ro/. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluție, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Începând de atunci, an de an, la 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun, printr-o serie de activități, susținute de guvernele locale, de organizații non-guvernamentale, dar și de simpli cetățeni, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra riscurilor la care se expun consumatorii de tutun. Astfel, au loc manifestări și demonstrații publice, campanii și programe educaționale, conferințe și ședințe de consiliere, dar și acțiuni de promovare a unei legislații care să ajute la reducerea consumului de tutun.

Mai multe state din Uniunea Europeană au impus legi ample privind interzicerea fumatului în locurile publice. În anul 2016, România s-a alăturat acestor state, prin adoptarea legii 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care a intrat în vigoare la 17 martie 2016. Legea interzice fumatul în spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun, la locurile de joacă pentru copii, în unitățile sanitare, de învățământ, precum și în cele destinate protecției și asistenței copilului.