Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare - sensibilizare - conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
În fiecare an, în data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin instituţiile naţionale responsabile de monitorizarea şi implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun, marchează Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD), subliniind riscurile de sănătate asociate consumului de tutun și pledând pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun.
În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivel naţional, prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, activităţi de sensibilizare şi informare cu privire la efectele asociate fumatului.
Generalităţi despre consumul de tutun
Conform rezultatelor studiilor în domeniu, au reieşit următoarele date privind fumatul produselor din tutun:
Tutunul ucide mai mult de jumăte din persoanele care consumă;
Tutunul ucide mai mult de 7 milioane de oameni în fiecare an;
Mai mult de 6 milioane din cauzele deceselor sunt rezultatul consumului de tutun, în timp ce în jur de 890.000 sunt rezultatul expunerii la fumatul pasiv.
Aproape 80% din fumători locuiesc în țări cu venit mediu și scăzut;
Epidemia tutunului este cea mai mare amenințare publică pe care lumea a înfruntat-o vreodată, care ucide mai mult de 7 milioane de oameni pe an.
Consumatorii de tutun care decedează prematur diminuează veniturile familiior, cresc costurile tratamentului și împiedică dezvoltarea economică. În unele țări copii din gospodării sărace sunt frecvent angajați în ferme de tutun pentru a aduce un plus de venit în familie. Acești copii sunt vulnerabili în mod special la ”boala tutunului verde”, cauzată de nicotina absorbită prin piele, din exploatarea frunzelor ude de tutun. O monitorizare bună a epidemiei tutunului poate determina politici adaptate. Doar 1 din 3 țări, reprezentând o treime din populația lumii, monitorizează consumul de tutun prin repetarea studiilor pe populația tânără și adultă cel puțin o dată la 5 ani.
Fumatul pasiv se referă la fumatul din restaurante, birouri și alte spații închise când oamenii ard produse din tutun (țigări, țigări rulate cu arome - bidis și alte dispozitive). Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe chimice, din care doar 250 sunt cunoscute ca fiind nocive și 50 de substanțe care provoacă cancer.
La adulți, fumatul pasiv cauzează probleme serioase cardiovasculare și respiratorii, cancer pulmonar și boli de inimă. La copii cauzează moarte subită. La femeile însărcinate duce la o greutate mică a copilului la naștere.
Aproape jumătate din numărul copiilor respiră aer poluat, cauzat de fumatul în locuri publice. Fumatul pasiv cauzează mai mult de 890 000 de decese premature pe an. În 2004, 28% din decesele atribuite fumatului pasiv au afectat copii. Fiecare persoană are dreptul a respira aer curat fără fum de tutun. Legislația susține nefumătorii și militează pentru o lume fără tutun.
Consilierea și medicația pot dubla șansa ca un fumător care dorește să renunțe la fumat să reușească
Studiile arată că puțini oameni înțeleg cu adevărat riscurile folosirii tutunului, iar persoanele care sunt conștiente de aceste riscuri vor să renunțe. Consilierea și medicația pot dubla șansa ca un fumător care dorește să renunțe la fumat să reușească. Servicii care să fie parțial susținute din fonduri publice sunt disponibile să ajute fumătorii să renunțe la fumat în 24 de țări, reprezentând 15% din populația globului.
Pictogramele de pe pachete funcționează
Reclamele șocante și avertismentele de pe pachete, în special cele care conțin poze, au ajutat în sensul în care mai puțini copii s-au apucat de fumat în această perioadă și mai mulți fumători au renunțat. Anumite avertismente au îndemnat fumătorii să protejeze sănătatea nefumătorilor fumând mai puțin în spații închise și evitând fumatul lângă copii. Doar 42 de țări, reprezentând 19% din populația lumii, au folosit atenționările în limba locală și care au acoperit o suprafață de cel puțin jumătate din fața și spatele unui pachet.
Campaniile mass-media pot de asemenea să reducă consumul de tutun prin influențarea oamenilor în a proteja nefumătorii și prin convingerea tinerilor de a renunța la tutun.