Ziua de 17 iunie a fost declarată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115 adoptată în decembrie 1994.

Potrivit ONU, marcarea acestei zile este motivată de faptul că deşertificarea şi seceta sunt probleme de o dimensiune globală în sensul că ele afectează toate regiunile lumii şi că este necesară o acţiune comună a comunităţii internaţionale pentru a combate deşertificarea şi seceta, în special în Africa.

Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei are ca obiective promovarea conştientizării publice a degradării terenurilor şi atragerea atenţiei asupra implementării Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD).

În România zonele în care procesul de deșertificare se manifestă tot mai intens sunt Oltenia și Dobrogea. Acesteaau un climat uscat, apropiat de cel al Greciei, cu nisipuri antrenate de vânt în unele zone. Dar mai sunt de vină şi distrugerile zonelor verzi şi a sistemelor de irigaţie. Trebuie perdele de protecţie care să oprească dunele de nisip şi plante rezistente la secetă, cum sunt cele perene ori viţa de vie, pepenii, caişii. Ori chiar unele specii de ierburi sălbatice, asemănătoare buruienilor, cu rădăcină puternică, ce fixează solul”, spun specialiștii Institutului Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor.