Pe 4 mai este marcată Ziua națională a inimii (ZNI), ea fiind inițiată în 1996, iar din 2011 a fost introdusă de Ministerul Sănătăţii (MS) în calendarul campaniilor de informare-educaţie-comunicare (IEC) pentru celebrarea unor zile mondiale/europene/naţionale ale sănătăţii. Ca în fiecare an, Direcția de Sănătate Publică a Județului (DSPJ) Constanța desfășoară, prin Biroul de Programe de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, activități de Educație pentru Sănătate în acest sens. ZNI este derulată sub sloganul “Alcoolul: reţinere sau moderaţie = inimă sănătoasă”. În acest an, tema aleasă este “Consumul de alcool - inamic insidios al inimii tinere”, având ca scop actualizarea datelor privind consumul de alcool la tineri în vederea asumării de activităţi eficiente IEC în comunităţile româneşti, punctează specialiști ai DSPJ Constanța.

CAUZE DE DECES LA ALCOOLICI

Medici ai DPSJ explică faptul că, la nivel cardiovascular, abuzul de alcool atrage fibroză interstiţială şi atrofia miofibrilelor (cardiomiopatie dilatativă), ducând la insuficienţă cardiacă, edeme periferice, palpitaţii, hipertensiune arterială. Tot specialiștii spun că tulburările de ritm cardiac, în particular fibrilaţia atrială sau ventriculară, sunt cauze frecvente de deces în rândul alcoolicilor, la care afecţiunile cardiace recrutează de 4 ori mai multe victime decât ciroza hepatică, boală cauzată, frecvent, de consumul excesiv de alcool. ”În ultimele decade, studii desfăşurate pe ansamblul populaţiei au pus în lumină o relaţie în formă de J între consumul de alcool şi riscul cardiovascular; anume, abstinenţii prezentau un risc BCV ceva mai mare decât băutorii moderaţi (dar, desigur, incomparabil mai mic decât marii băutori). Când populaţia a fost defalcată pe vârste, s-a văzut că acest efect provine de la cohortele largi de adulţi maturi/vârstnici. În privinţa tinerilor, evidenţa ştiinţifică citată de documente ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) recente atestă că nu există niciun efect protector: alcoolul, în orice doză, creşte riscul evenimentelor ischemice”, potrivit DSPJ. Nu în ultimul rând, vârstnicii, la rândul lor, au la îndemână pentru scăderea riscului BCV activităţile fizice şi o dietă sănătoasă, care, e drept, cer eforturi mai mari decât consumul unor doze mici de alcool.

STATISTICI

Datele statistice prezentate de DSPJ Constanța arată că România este parte a Regiunii Euro-OMS ce deţine recordul în privinţa consumului de alcool pe plan mondial, cu circa 11 litri echivalent alcool pur/persoană/an la populaţia peste 15 ani. Pentru a îmbunătăți situația, medicii spun că esențiale sunt: educaţia sistematică pentru sănătate/stil de viață în şcoală şi comunitate, întărirea respectului tineretului nostru faţă de lege - cultivată de asemenea în şcoli, controlul aplicării stricte a normelor existente şi noi reglementări privind comercializarea alcoolului inspirate de cele mai bune modele din lume. ”Dintre cele din urmă menţionăm practica americană a vânzării alcoolului în magazine separate de cele alimentare, cu program restrâns zilnic şi mai ales în weekend, sau cea finlandeză, în care raioanele cu alcool din magazinele generale sunt ”sigilate” la ora 21.00”, potrivit DSPJ Constanța.

PE LOCUL I

Tot datele statistice arată că boala cardiovasculară este situată pe locul I drept cauză de mortalitate în Europa, atât la femei, cât și la bărbați, potrivit Cartei europene a sănătății cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org, scrie Agerpres. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în cele 53 de state membre ale OMS - Regiunea Europeană și peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în UE. Specialiști ai Societății Române de Cardiologie (SRC) arătau, în februarie 2016, că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a populației noastre, anual, 60% dintre decese având drept cauză aceste boli. România este, alături de Bulgaria, țara cu cea mai redusă speranță de viață din Comunitatea Europeană. În acest sens, experți ai SRC și-au stabilit, pentru intervalul 2015-2017, o strategie de tip ”Cardiologie aplicată”, al cărei scop este reducerea incidenței bolilor cardiovasculare cu 20%, în intervalul dintre anii 2020-2025. Medicii spun că bolile pot fi prevenite astfel: făcând zilnic mişcare, nefumând, având grijă ce mâncăm, făcând un control la medicul de familie, la cardiolog măcar o dată pe an după 35 de ani sau mergând oricând avem anumite probleme, cu mult înainte ca complicaţiile să apară.