Armata turcă a ucis 20 de militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în ciocniri din estul ţării, produse duminică. Nu există informaţii despre eventuale victime în rîndul armatei. Anterior, surse militare anunţaseră că o operaţiune de amploare, la care participă 8.000 de militari, a fost lansată în centrul şi estul Turciei. Autorităţile de la Ankara se pregătesc o posibilă incursiune în nordul Irakului pentru a pune capăt atacurilor militanţilor PKK refugiaţi în regiune. Un număr de 40 de turci, militari şi civili, au fost ucişi în atacuri PKK luna aceasta.

Oficialii turci rămîn fermi să declanşeze operaţiunea militară împotriva bazelor PKK din nordul Irakului, cea mai recentă declaraţie în acest aparţinîndu-i ministrului turc al Afacerilor Externe, Ali Babacan, care a efectuat ieri o vizită în Iran. Şi şefului Statului Major a promis o ripostă “pe care nici nu şi-o pot imagina rebelilor kurzi, pentru atacurile împotriva militarilor turci”, într-un mesaj publicat duminică, cu ocazia Zilei Naţionale a Turciei, ce va fi însă sărbătorită azi. “Cei care ne fac să suferim vor suferi într-o măsură pe care nici nu şi-o pot imagina şi sîntem foarte hotărîţi în această privinţă”, a declarat generalul Yasar Buyukanit într-un mesaj publicat pe site-ul Internet al armatei, cu o zi înainte de celebrarea a 84 de ani de la crearea Republicii turce, la 29 octombrie 1923. Sîmbătă, premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa va declanşa operaţiuni militare împotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului “atunci cînd va fi nevoie”, independent de presiunile internaţionale. Declaraţiile sale veneau la o zi după ce comandantul armatei turce afirmase că oficialii de la Ankara vor aştepta pînă la întîlnirea premierului Erdogan cu preşedintele SUA programată pentru 5 noiembrie la Washington.

Premierul turc a reproşat sîmbătă ţărilor europene că nu susţin suficient Turcia în lupta împotriva rebelilor separatişti kurzi, acuzîndu-le că nu dau curs cererilor de extrădare a militanţilor formulate de Ankara. Turcia cere în mod regulat ţărilor europene să acţioneze împotriva filialelor PKK şi altor grupuri armate clandestine turce de pe teritoriul lor. Partidul Muncitorilor din Kurdistan este considerat de UE drept o structură teroristă. Recep Tayyip Erdogan a dat exemplul Austriei, pe care a acuzat-o că a permis unui lider important care făcea obiectul unui aviz de căutare al Interpolului să ia avionul spre nordul Irakului, unde s-a putut alătura taberelor organizaţiei sale. Rebelii PKK sînt ajutaţi de luptători străini. Potrivit unor luptători PKK retraşi într-o fortăreaţă naturală din lanţul muntos Qandil, ce se întinde de-a lungul graniţelor Irakului cu Turcia şi Iranul, cîţiva europeni s-au alăturat grupului. Cel puţin trei britanici se numără printre cei 3.000 de luptători, ceilalţi străini fiind ruşi, germani, greci, iranieni şi arabi. De cealaltă parte, opinia publică turcă este mobilizată împotriva rebelilor. Circa 2.000 de persoane, în majoritate kurzi, au manifestat sîmbătă la Sirnak, în sud-estul Turciei, pentru a protesta împotriva rebelilor PKK. O altă manifestaţie organizată duminică a fost presărată de violenţe şi trei persoane au fost rănite de o explozie în Kocaeli, oraş din nord-vestul ţării.

Înmulţirea atacurilor rebelilor din PKK, ce se folosesc de baze din nordul Irakului pentru a ataca Turcia, a sporit tensiunile dintre Bagdad şi Ankara. Conflictul kurd din Turcia s-a soldat cu peste 37.000 de morţi de cînd PKK a preluat armele, în 1984, pentru a revendica independenţa sud-estului Anatoliei, cu populaţie majoritar kurdă.