Dacă momentul sărbătoririi Zilei Naţionale nu s-a deosebit prea mult de cele din ultimii doi ani, huiduielile şi protestele făcându-se auzite şi la Alba Iulia, unde a participat premierul, şi la Bucureşti, unde a fost prezent preşedintele, ceva anume şi-a pus o amprentă specială asupra zilei de 1 Decembrie: debutul în forţă al campaniei electorale.
Nu din partea PDL – care deocamdată îşi linge rănile provocate de acuzaţiile de corupţie la adresa oamenilor săi din posturi-cheie ale administraţiei – şi nici din partea USL – prea ocupat cu diminuarea pierderilor colaterale de pe urma excluderii lui Geoană.
Campania a fost declanşată de UNPR, care prin ministrul Oprea a confiscat, practic, festivităţile centrale de la Bucureşti, şi prin primarul Onţanu, care a organizat o manifestare paralelă în Sectorul 2.
Oprea profită din toate puterile de pe urma funcţiei pe care o deţine, transformând Ministerul Apărării într-o oficină de partid şi implicându-l, practic, în toate acţiunile menite să dea un profil mai clar formaţiunii pe care a inventat-o la plecarea din PSD, pentru a susţine PDL-ul la Putere. Nu doar faptul că festivitatea de la Arcul de Triumf a fost una exclusiv militară, dar şi acela că asistenţa civilă a fost, practic, compusă, din militari disciplinaţi, în civil, aduşi cu tot cu familiile la faţa locului.
În tandem cu Oprea, Onţanu – general şi el, nu se ştie din ce armă – a transformat sectorul într-un laborator în care experimentează pe oameni implantarea unei doctrine fără cap şi fără coadă. Cu defilarea paralelă şi cu mesele ostăşeşti – cu ţuică şi ciorbă de fasole – el speră să tranşeze înainte de termen soarta viitorului scrutin, printr-o campanie în care pune la bătaie resursele bugetului local în folos personal. Şi o face fără ca cineva să ia în considerare acest abuz, adversarii politici fiind prea ocupaţi cu problemele acute din interiorul propriilor lor formaţiuni.
Ziua de 1 Decembrie 2011 a fost o Zi Naţională a Uniunii pentru Progresul României. Dar mai ales pentru progresul câtorva profitori şi al celor care se servesc de ei.