Ziua pașaportului românesc este sărbătorită, în fiecare an, la 19 martie. La 19 martie 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ''Lege asupra pașapoartelor''. Legea prevedea că ''Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi'', se arată pe site-ul http://www.pasapoarte.mai.gov.ro. Emise în numele regelui, pașapoartele aveau formatul unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind compuse din 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a pașaportului avea ''un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul 'ROMÂNIA', iar dedesubt cuvântul 'PASPORT'''.

Prin această lege, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Chiar dacă pașapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, în acesta puteau figura, pe lângă titular, și soția, soțul și copiii minori. Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată, în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic, potrivit site-ului http://www.prefecturasuceava.ro. Ulterior, au fost introduse pașapoartele diplomatice (în 1920), pașapoartele colective și pașapoartele de serviciu (în 1941). Potrivit unui comunicat al DGP remis AGERPRES, pașapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broșare) a filelor de coperți, care crea un efect de evantai. Dacă în acele vremuri, autoritățile se confruntau cu documente de călătorie "plăsmuite, drese ori prefăcute", transformările economice și politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat și o creștere a infracționalității în acest domeniu. Prevenirea falsificării pașapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creșterea gradului de siguranță al documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat "Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate și datele biometrice în pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre", act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus pașapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.

În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Hotărârea Guvernului nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, cu modificările și completările ulterioare. Ultima modificare și completare adusă Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate a fost adusă prin legea 175/2013, publicată în Monitorul Oficial din 11 iunie 2013.

ÎN 2016, S-A ELIBERAT CEL MAI MARE NUMĂR DE PAȘAPOARTE DIN ULTIMII ȘASE ANI

Serviciile pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple au primit în 2016 un număr de 1.186.199 cereri de eliberare a pașapoartelor simple electronice și temporare, în creștere cu 24% față de anul 2015 și cu 42% față de anul 2010, precizează MAI, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES, în contextul sărbătoririi Zilei Pașaportului Românesc. Tendința de creștere a numărului de solicitări se menține și în acest an, în lunile ianuarie și februarie a.c., fiind primite 221.359 cereri de eliberare a pașapoartelor simple electronice, față de 181.300 în aceeași perioadă a anului 2016, precizează comunicatul MAI.