Ziua Portului Constanţa la Budapesta

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Ziua Portului Constanţa la Budapesta

Justiție 27 Februarie 2009 / 00:00 964 accesări

Potenţialul Portului Constanţa şi al transportului pe Dunăre între ţările central europene şi zona Mării Negre, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat a fost subliniat, ieri, la Budapesta, în cadrul Zilei Portului Constanţa, eveniment ajuns la a treia ediţie în capitala Ungariei şi organizat de Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” (CN APM) SA Constanţa. În prezenţa a 200 de reprezentanţi la nivel de management ai companiilor de transport ungare, ai Ambasadei României la Budapesta, a presei ungare, Portul Constanţa şi-a prezentat atuurile, investiţiile recente şi proiectele de viitor. În 2008, prin Port au fost operate 61,8 milioane tone, situînd Constanţa între primele zece porturi europene din punct de vedere al volumului de marfă. Directorul comercial al CN APM, Andreea Nistor, a subliniat însă faptul că potenţialul de dezvoltare a transportului pe Dunăre între Ungaria şi Portul Constanţa este în creştere. “Ungaria poate utiliza Portul Constanţa ca o poartă comercială pentru traficul de mărfuri care are ca punct de plecare şi destinaţie ţările din Orientul Îndepărtat. Localizarea Portului Constanţa la intersecţia rutelor comerciale din Europa Centrală cu cele din Federaţia Rusă, Asia Centrală şi Transcaucaz este un atu important pentru partenerii noştri, creînd, deasemenea, conexiuni excelente pentru utilizarea transportului intermodal. Portul Constanţa beneficiază de adîncimi mari, infrastructură şi servicii excelente, iar conexiunea cu Dunărea face ca Portul Constanţa să devină un centru important de distribuţie atît pentru zona Mării Negre, cît şi pentru Europa Centrală”, a declarat directorul comercial al CN APM, Andreea Nistor, evidenţiind faptul că, pe lîngă facilităţile oferite de port, operatorii care aleg transportul mărfurilor pe Dunăre utilizînd Portul Constanţa către şi dinspre Orientul Îndepărtat au parte de costuri mai mici, ecluze mai puţine şi de un timp de tranzit mai redus. Spre exemplu, pe ruta Shanghai (China) - Koper (Slovenia), timpul de tranzit este de 33 de zile, în timp ce pe ruta Shanghai (China) - Constanţa, timpul de tranzit este, în medie, de 26 zile. Strategia de transport a României este aliniată la cea a UE, încurajînd şi sprijinind sistemul de transport pe ape interioare, acesta fiind mai ecologic.



12