Înalţi oficiali europeni din finanţe, care discută proiectul pentru supraveghere bancară comună la nivelul Zonei Euro, sunt pe punctul de a conveni înfiinţarea unei noi agenţii, în subordinea BCE, responsabilă pentru cele mai mari bănci din uniunea monetară, potrivit unor surse citate de ”Wall Street Journal”. Liderii UE au hotărât, la summit-ul UE din 28-29 iunie, să se îndrepte spre o uniune bancară - supravegherea în comun a băncilor din Zona Euro, garantarea la comun a depozitelor bancare de către o instituţie europeană şi recapitalizarea directă a instituţiilor financiare aflate în dificultate de la fondurile de urgenţă ale eurozonei. Miniştrii Finanţelor din Zona Euro au fost însărcinaţi să discute, la întâlnirile Eurogroup din 9 şi 20 iulie, despre aplicarea acestor decizii.

Înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, cu un set comun de reguli pentru băncile din Zona Euro, este considerată de Germania şi celelalte economii stabile din nordul Europei drept o condiţie esenţială înaintea oficializării transferului de resurse fiscale, prevăzut în principal sub forma mutualizării datoriilor statelor din Zona Euro şi finanţarea acestora în comun, prin obligaţiuni unice. Totodată, înfiinţarea supraveghetorului unic pentru sectorul bancar este considerată o precondiţie pentru introducerea unui mecanism de recapitalizare directă a băncilor aflate în dificultate de la fondurile de urgenţă ale zonei euro. Surse oficiale apropiate situaţiei au declarat că discuţiile converg spre crearea unei agenţii în subordinea Băncii Centrale Europene (BCE) care să fie însărcinată cu supravegherea celor mai mari 25 de bănci din uniunea monetară. Băncile mai mici ar urma să rămână în sarcina autorităţilor naţionale de pază a pieţelor financiare. Însă aceste agenţii naţionale ar raporta către instituţia europeană din subordinea BCE, al cărei sediu va fi mai degrabă la Bruxelles, şi nu la Frankfurt, unde îşi are sediul banca centrală.

Întâlnirea de ieri a Eurogroup nu aduce însă progrese semnificative în această direcţie, ci mai degrabă în privinţa condiţiilor finanţării de 100 de miliarde de euro destinată recapitalizării băncilor spaniole. Totodată, miniştrii Finanţelor au discutat cererea pentru ajutor extern venită din partea Ciprului, în luna iunie. Noua instituţie va avea, la inaugurare, prerogative care să asigure alinierea băncilor la reglementările europene din domeniu şi constituirea de rezerve de capital adecvate în sectorul financiar. Mai târziu, supraveghetorul şi-ar putea asuma răspunderea pentru aşa-numitul proces de rezoluţie bancară, care presupune stabilirea direcţiei în care ar trebui să se îndrepte o bancă cu probleme - recapitalizare sau lichidare, precum şi pentru crearea unui fond de garantare a depozitelor bancare la nivelul Zonei Euro, potrivit surselor. Guvernele din Zona Euro trebuie însă, mai întâi, să regăsească un consens politic, acordul Germaniei fiind un element decisiv în aplicarea proiectului.