CUM READUCEM ROMÂNII ÎN ŢARĂ România mai are nevoie de încă un deceniu pentru a putea adopta moneda euro, apreciază guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. În plus, ar mai trebui o dublare a procentului creşterii economice din prezent (2%) pentru a recupera decalajele faţă de Uniunea Europeană, dar fără să se strice deficitul bugetar de 2%, deficitul de cont curent şi inflaţia, potrivit guvernatorului: „Cam asta ar trebui să facem pentru a fi stabili şi de încredere şi pentru a ne putea dezvolta planul de viitor”. Isărescu a comentat şi ideea „îndrăzneaţă şi interesantă” că în Constituţie ar trebui introdus un nivel minim de creştere economică de 5% şi că Guvernul care nu atinge ţinta trebuie să îşi dea demisia: „Am reacţionat şi eu, şi alţi colegi economişti, subliniind că această creştere economică nu depinde de un clic, şi am lansat o întrebare simplă, fundamentală, ca cei care au lansat ideea să verifice dacă în vreo Constituţie din lume (sunt peste 200) există o asemenea prevedere. Ce reflectă însă o asemenea propunere? Reflectă o preocupare, la modul cel mai sincer, să asigurăm o creştere economică rapidă pentru că vrem să recuperăm decalajul faţă de celelalte ţări din UE”. Şeful băncii centrale a mai precizat că sunt doi factori esenţiali care contribuie la creşterea PIB-ului potenţial, respectiv locurile de muncă şi productivitatea, care ar trebui stimulate. Guvernatorul a atras atenţia că, din 2008 până în prezent, se observă o fractură în aspectul demografic al României - după anii '90 a apărut „o creştere demografică negativă”, la care se adaugă migraţia românilor peste graniţe: „Asta e o problemă serioasă pe termen lung, dacă nu se iau măsuri. Românii se vor întoarce în ţară doar dacă vor fi create locuri de muncă”.

VISUL FONDURILOR STRUCTURALE În ceea ce priveşte productivitatea ţării, Mugur Isărescu a menţionat că depinde de mulţi factori, precum calitatea muncii, managementului şi investiţiilor. „După ce în 2006 - 2008 am avut o medie de şase miliarde euro pe an, cu vârfuri de 10 - 13 miliarde euro pe an, investiţiile străine s-au dus apoi spre două miliarde euro. Nu spun că singura sursă de investiţii o reprezintă cele străine, dar singura noastră şansă este ca o asemenea cădere să fie compensată de altceva. Noi am sperat ca după 2008 - 2009 să compensăm cu fonduri europene, dar am rămas mai degrabă cu un vis”, a punctat şeful băncii centrale. Referindu-se la relaţia dintre bănci şi economie, Isărescu l-a parafrazat pe Marin Preda: „Dacă încredere nu e, nimic nu e şi nu putem spera la redresarea economiei. Scopul este să redăm încrederea între bănci şi economie”. Nu în ultimul rând, oficialul BNR a insistat că este nevoie de un progres în planul reformelor structurale.