Zona Euro este gata să vină în ajutorul sectorului bancar spaniol, dacă Madridul face o cerere în acest sens, a declarat, ieri, liderul Eurogrupului, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. În rest, situaţia din Spania evoluează mai degrabă bine. Guvernul spaniol a luat toate măsurile de consolidare pe care trebuia să le ia, a precizat el. Întrebat despre posibilitatea de a ajuta direct sectorul bancar, el a estimat că înainte de toate este o problemă juridică. Europenii se gândesc la mijloacele de a ajuta Spania şi sectorul ei bancar, slăbit de activele riscante imobiliare, după spargerea bulei în 2008, fără a afecta în contrapartidă populaţia spaniolă, deja supusă unei austerităţi severe şi lovită de şomaj în masă.

ÎNCHIDEREA UNOR BĂNCI CE face presiuni asupra Greciei să închidă în etape anumite bănci, posibil chiar a cincea mare bancă elenă, ATEbank, specializată pe sectorul agricol. Deşi este responsabilitatea Băncii Centrale a Greciei să închidă băncile cu probleme financiare, CE are un cuvânt de spus, în conformitate cu reglementările privind ajutoarele de stat, care îi permit să refuze o cerere de salvare a unei instituţii de creditare, dacă UE consideră că este prea costisitoare pentru a fi salvată, forţând efectiv închiderea băncii. În timpul crizei financiare, CE a folosit extrem de rar atribuţiile sale privind ajutoarele de stat şi puţine bănci europene au fost închise. Dacă ar utiliza aceste atribuţii în Grecia, abordarea ar reprezenta o atitudine mult mai agresivă în gestionarea crizei datoriilor. O sursă din UE susţine că atribuţiile CE privind ajutoarele de stat ar putea fi utilizate şi pentru închiderea unor bănci din Spania şi Portugalia. ”Intrăm într-o nouă fază cu Grecia, Spania şi Portugalia. Unele bănci vor fi închise iar la altele va fi redusă activitatea. Întotdeauna va fi un echilibru”, a declarat o sursă din UE, care a adăugat: ”Dacă există stabilitate financiară, poţi salva o bancă, dar suntem departe de acest moment în anumite state. În timp, ATEbank va trebui închisă sau va fi redusă activitatea”. Reprezentanţii ATEbank şi Băncii Centrale a Greciei au refuzat să comenteze, iar Ministerul de Finanţe de la Atena a dezminţit informaţiile.

Principalele patru bănci greceşti trebuie să prezinte, în termen de trei luni, planuri de restructurare care să cuprindă reduceri salariale sau închideri de agenţii, a anunţat, recent, Fondul de Stabilitate Financiară din Grecia (HFSF). Obligaţia băncilor elene de a se restructura vine după ce luni, acestea au primit o injecţie de capital de 18 miliarde de euro de la Fondul European de Stabilitate Financiară, în vederea recapitalizării lor. National Bank of Greece a primit 7,43 miliarde de euro, Alpha Bank a primit 1,9 miliarde de euro, EFG Eurobank a primit 3,97 miliarde de euro, iar Piraeus Bank a beneficiat de 4,7 miliarde de euro, toate sub formă de obligaţiuni. În conformitate cu termenii celui de-al doilea plan de sprijin convenit de Grecia şi creditorii săi în luna martie, o sumă de 25 miliarde de euro a fost prevăzută pentru recapitalizarea băncilor greceşti, care au înregistrat pierderi de 28 de miliarde de euro în urma operaţiunii de restructurare a datoriilor Greciei.

DEFICIT ÎN SCĂDERE Deficitul de cont curent al celor 27 de state UE a ajuns la 8,8 miliarde euro în primul trimestru din 2012, comparativ cu un deficit de 31,3 miliarde euro în perioada similară din 2011, potrivit estimării preliminare prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În trimestrul patru al anului trecut, excedentul de cont curent al UE a fost de 13,1 miliarde de euro. În perioada ianuarie - martie 2012, deficitul în comerţul cu servicii în UE27 a ajuns la 28,6 miliarde de euro, comparativ cu un deficit de 47,3 miliarde de euro în perioada similară din 2011. Excedentul în comerţul cu mărfuri în UE27 a ajuns la 25,2 miliarde de euro, comparativ cu un excedent de 20,4 miliarde de euro în trimestrul patru din 2010.

VIS EXTREMIST Lidera extremei-dreapta din Franţa, Marine Le Pen, a declarat că doreşte destrămarea UE, pentru consolidarea Europei naţiunilor. Într-un interviu acordat ziarului austriac ”Kurier”, înaintea primului tur al scrutinului parlamentar din Franţa, Marine Le Pen, care mai de mult se declara o europeană convinsă, a reiterat dorinţa de a se reveni la o Europă a naţiunilor, care să coopereze între ele. Marine Le Pen a obţinut 17,9% din voturi în scrutinul prezidenţial din Franţa.