În perspectiva integrării în UE, a descentralizării şi a regionalizării administrative, şansa comunităţilor locale este aceea de a se solidariza în jurul unor proiecte comune, menite să promoveze interesele acestora în contextul unui climat de concurenţă globală şi a noilor realităţi socio-economice. În baza discuţiilor preliminare purtate în aprilie 2006 între reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale din zona de proximitate a municipiului Constanţa şi în baza ultimelor modificări legislative în domeniul administraţiei publice locale, respectiv adoptarea Legii nr. 286/2006, pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, Primăria Constanţa a avut iniţiativa organizării unei noi întîlniri avînd ca obiect constituirea Zonei Metropolitane Constanţa. Au fost invitaţi să participe primarii localităţilor ce urmează să fie incluse în Zonă: Basarabi, Eforie, Năvodari, Ovidiu, Techirghiol, Agigea, Corbu, Cumpăna, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă, Tuzla, Valu lui Traian, precum şi un reprezentant al Consiliului Judeţean Constanţa. Cu acest prilej a fost supus dezbaterii proiectul de statut al viitoarei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Constanţa", totodată fiind analizat cadrul legal care susţine constituirea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi a zonelor metropolitane. De asemenea, a fost dezbătută oportunitatea constituirii în acest moment a Zonei Metropolitane Constanţa, în contextul integrării României în UE şi a deschiderii posibilităţii de accesare a fondurilor structurale şi de coeziune.

Viitoarea Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Constanţa" se doreşte a fi un instrument administrativ eficient, în scopul promovării unor proiecte comune de dezvoltare integrată a zonei şi de atenuare a discrepanţelor dezvoltării dintre localităţi, un facilitator privind atragerea investiţiilor, o platformă de colaborare între unităţile administrativ-teritoriale componente şi un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice. Obiectivele constituirii Zonei Metropolitane Constanţa sînt: îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie, reducerea disparităţilor dintre localităţile situate în zona metropolitană, dezvoltarea de noi zone rezidenţiale şi cartiere de locuinţe, dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice, protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă, dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar, dezvoltarea economică integrată, dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combatere a ecluziunii sociale şi a dezechilibrelor sociale şi atragerea de noi investiţi şi creşterea accesului la resurse.

Proiecte integrate de zeci de milioane de euro pentru zona metropolitană

Viceprimarul Constanţei, Nicolae Nemirschi, a declarat că era nevoie de discutarea în regim de urgenţă a înfiinţării Zonei Metropolitane pentru a se înlesni accesul tuturor autorităţilor locale implicate la fondurile structurale de dezvoltare privind infrastructura. „Am stabilit statutul asociaţiei, care urmează a fi supus hotărîrilor de consilii locale din fiecare unitate administrativă participantă. Banii de la UE nu pot fi accesaţi de fiecare primărie în parte, iar noi, ca aglomerare urbană, funcţionăm oricum ca şi o zonă metropolitană. Trebuia să oficializăm relaţiile dintre unităţile noastre administrative pentru că, în vederea accesării fondurilor structurale, trebuie să demonstrăm Europei că avem interese comune, iar noi chiar avem interese comune”, a spust Nemirschi. El a mai arătat că şedinţa de constituire a Asociaţiei „Zona Metropolitană Constanţa” ar putea avea loc chiar în luna decembrie, pentru ca autorităţile locale implicate în proiect să fie pregătite să acceseze fonduri comunitare pe proiecte integrate de la 1 ianuarie 2007. „Altă şansă nu avem! Sîntem în competiţie directă cu România în ce priveşte accesarea de fonduri comunitare. Avem toate premisele, autostrada, portul şi turismul pentru ca Zona Metropolitană să devină al doilea pol de interes al ţării. Prin această asociaţie se face un nou pas în direcţia descentralizării reale. La dezbateri s-a vorbit numai la nivel administrativ, dincolo de orice apartenenţă politică, şi acesta va fi în continuare trendul zonei metropolitane”, a mai declarat viceprimarul. Odată constituită, zona metropolitană va găzdui 70% din populaţia judeţului, pe o suprafaţă care însumează doar 33% din teritoriul administrativ al Constanţei.

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju, a subliniat că o prioritate ar putea fi reabilitarea traseului Constanţa - Cumpăna. „Cumpăna singură nu va putea accesa fondurile necesare pentru proiecte integrate de asemenea anvergură, însă zona metropolitană ne va ajuta în acest sens. Şi în privinţa dezvoltării parcurilor industriale sînt proiecte care vor ajuta la creşterea nivelului de trai al tuturor locuitorilor zonei metropolitane. Foarte important este faptul că Asociaţia nu distruge personalitatea juridică a administraţiilor publice locale”, a spus Gâju. Primarul Năvodariului, Tudorel Calapod, a indicat alte proiecte de infrastructură: construirea unei autostrăzi cu patru benzi între Mamaia şi Tabăra de la Năvodari şi amenajarea unui parc industrial la limita teritoriilor autorităţilor din Năvodari şi Corbu. Viceprimarul Nemirschi a precizat că o primă ţintă a tuturor autorităţilor locale din Zona Metropolitană va fi realizarea unui plan urbanistic general (PUG) al întregii zone. „Investitorii nu va mai trebui să treacă pe la fiecare primar în parte pentru a căuta locaţii. Dacă doresc industrie uşoară îi vom îndruma către localităţile pe raza cărora am stabilit, prin PUG, că vom organiza un centru de industrie uşoară. Nu vor mai face autorităţile locale, fiecare, cîte un proiect pentru conducte de gaz, ci ne vom corela eforturile. La fel, spre exemplu, nu se vor face două staţii de epurare, una la Ovidiu şi una la Palazu, cînd putem să facem una singură, care va colecta deşeurile din ambele zone”, a mai afirmat Nemirschi.