Administraţia locală constănţeană a reuşit, în ultimii opt ani, să schimbe faţa oraşului, majoritatea proiectelor realizate la nivelul municipiului fiind realizate cu bani din bugetul local. Ceea ce nu a reuşit administraţia locală a fost reabilitarea zonei peninsulare, pentru faptul că a fost nevoită să pună în aplicare prevederile Legii 10, privind restituirea proprietăţilor. Procesul a fost unul greoi şi îndelungat, care, de fapt, nici în prezent nu a fost încheiat. Municipalitatea a încercat în mai multe rînduri să introducă zona peninsulară într-un program european de reabilitare, însă de fiecare dată s-a lovit de „virgulele“ şi interpretările legilor româneşti. Totuşi, nu a renunţat la această idee şi, în prezent, zona peninsulară este cuprinsă într-un amplu program de reabilitare. Potrivit autorităţilor constănţene, studiile de fezabilitate pentru zona peninsulară se află în prezent într-un stadiu avansat, urmînd ca, în 2009, să aibă loc o nouă discuţie cu reprezentanţii Uniunii Europene pentru a se stabili modalitatea de finanţare a reabilitării faţadelor clădirilor care sînt proprietate privată. Pînă acum nu a fost găsită o soluţie, pentru că, la nivel de România, Codul fiscal nu ajută prea mult autorităţile locale. De exemplu, la nivel european, în astfel de zone cum este peninsula de la Constanţa, sînt practicate impozite foarte mari pe clădiri. Prin hotărîri ale consiliilor locale din oraşele unde există astfel de zone, proprietarii acestor clădiri erau scutiţi de la plata impozitelor dacă îşi reabilitau singuri faţadele. În România, această soluţie nu este viabilă. Reprezentanţii municipalităţi susţin că, în acest an, RAJA va obţine o finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, bani pe care îi va folosi la schimbarea a 80% din conductele de apă şi canalizare din zona peninsulară. După finalizarea acestui program, municipalitatea va trece la etapa următoare.