Administraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR) a subliniat ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, că acestea au şi rolul de infrastructură naturală ce susţine agricultura, România având 19 zone umede de importanţă internaţională, care însumează peste 1,15 milioane de hectare. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Zonelor Umede, „Zonele umede şi agricultura“, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura, se arată într-un comunicat de ieri al ANAR. „Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc, de fapt, soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor“, mai spun reprezentanţii ANAR. În 1991, România a aderat la Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională (Convenţia Ramsar) şi a desemnat, începând de atunci, 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafaţă totală de 1.158.448 hectare. Printre siturile Ramsar din România se numără Delta Dunării (din 1991), Insula Mică a Brăilei (2001), lacul Techirghiol, Parcul Natural Porţile de Fier, Braţul Borcea, Calafat - Ciuperceni - Dunăre, canaralele de la Hârşova, ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac, Dunărea Veche - Braţul Măcin (2013). Dintre toate zonele umede desemnate în România, lacul Techirghiol este singura zonă unde ANAR, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management al zonei umede.